Nicușor Dan: de la matematicianul tăcut la președinte în căutarea unui nou tip de patriotism – ce îl motivează pe șeful statului

Au împlinit deja 100 de zile de la alegerea noului președinte. Economia este analizată într-o cursă deschisă, transparentă și intens discutată, iar evoluția cifrelor este adesea greu de dovedit, în timp ce președintele Nicușor Dan pare să parcurgă acest traseu singur, cu puține explicații.

Cele mai marcante figuri politice de azi sunt adesea descrise ca cei care acționează în numele dorințelor cetățenilor, deoarece deciziile lor nu mai corespund cu opțiunile celorlalți actori politici.

Un studiu realizat de profesorul Laurenz Guenther de la Universitatea din Toulouse indică un paradox: partidele clasice par să reprezinte în mod fidel atitudinile economice ale cetățenilor prin acțiunile lor, însă această corespondență nu le aduce un avantaj major.

În 27 de țări, inclusiv în România, parlamentarul mediu este mai liberal din punct de vedere cultural decât alegătorul mediu național, potrivit studiului.

Lacunele de reprezentare apar nu în politicile economice, ci în temele culturale, iar distanța dintre cetățeni și politicieni este semnificativă.

1. Se resimte în aproape toate problemele legate de cultură.

2. Este prezent în aproape toate țările.

3. Majoritatea formațiunilor consacrate afișează o viziune culturală mai liberă decât alegătorul mediu din acea țară.

4. Chiar și grupele demografice principale par să adopte poziții mai conservatoare decât reprezentanții lor aleși.

Mișcarea lui Nicușor Dan

De exemplu, în discuțiile despre autoritatea profesorilor în școli, partidele tradiționale susțin în general acordarea mai multor libertăți elevilor, în timp ce spațiul public cere întărirea autorității dascălilor.

La migrație, la familie, la utilizarea referendumurilor sau alte teme non-economice, diferențele dintre formațiunile consacrate și voința populară rămân aceleași.

Posibil ca obiectivul lui Nicușor Dan să fie acesta: să răspundă așteptărilor culturale printr-o prezență la biserici, promovarea peisajului național și evocarea reperelor istorice legate de rezistența anticomunistă, încercând să tempereze extremele de dreapta și să împiedice dominarea totală a temelor despre tradiție, identitate și securitate.

Prezumția mea pornește dintr-o observație despre o tendință istorică a elitei politice românești: de a ține sub control culoarul patriotic disponibil exploatat de potențialii populiști.

Intervenția soacrei

Schimbarea este evidentă: fostul edil al Capitalei, odinioară discret în birou, s-a transformat în candidat care a implicat propria sa soacră în intervenții la televizor, adresându-se publicului într-un stil apropiat de narativul local.

În lumina camerelor și în fața națiunii, soacra i-a sugerat să o însoțească pe fiică în calitatea de nevastă cu acte, o scenă emoționantă în perioadele în care cetățenii cer consultanți politici cu rădăcini narative din folclor.

La biserică și în căpițele de fân

Ulterior, în calitatea sa de șef al statului, Dan nu a încetinit ritmul, ci l-a accelerat. Șeful statului, odinioară un matematician rezervat, a apărut tot mai des în slujbe bisericești, la festivaluri tradiționale și s-a fotografiat lângă copiii săi în zone rurale cu fân, promovând turismul intern.

Conform reporterului Emilian Isailă, președintele a stârnit o nemulțumire latentă în rândul conducerii armatei după ce a lipsit de la Ziua Marinei, iar în schimb a participat la o slujbă la poalele Munților Făgărași.

În urmă cu câțiva ani, o prezență politică iluminată de lumânări la nivel înalt ar fi generat o discuție despre separația dintre stat și biserică. Însă temele de acest tip, de natură culturală, sunt exact domeniile în care formațiunile tradiționale au cedat teren.

Patriotism și tradiție

Eduard Hellvig a fost printre cei care au comentat public. La finalul mandatului său la conducerea SRI, Hellvig a emis opinii despre două teme care în anii 2022-2023 păreau mai puțin probabile pe agenda publică.

Într-un discurs susținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în octombrie 2022, șeful SRI a avertizat că se conturează o afirmație eronată despre o dispută între identitatea națională și cea europeană sau globală.

Cu doi ani înainte de apariția fenomenului Georgescu, care a divizat o parte a populației, tendința era deja recunoscută.

De atunci s-a discutat despre necesitatea unui nou patriotism. Dacă patriotismul rămâne doar în discursuri extreme, societatea va pierde coeziunea. Afirmându-te democratic, dar evitând teme precum patriotismul sau tradițiile, riști să îți pierzi baza electorală.

Propunerile legate de SRI și SIE asociate cu Nicușor Dan intră în același registru al patriotismului nou.

De la fake-progresism la fake-conservatorism

De-a lungul timpului, imaginea progresistă te poate aduce apreciere publică, nu doar în România, ci în Occident. Un studiu recent de la Northwestern arată că aproape nouă din zece studenți au recunoscut că au adoptat o postură mai progresistă decât realitatea pentru a avansa academic sau social.

Această eră s-a estompat. În prezent, votul încurajează adesea o atitudine populistă, chiar dacă convingerile reale ale oamenilor pot fi diferite. Lumea pare să fie plină de lideri fascinați de modelele de afaceri ale marilor complexuri hoteliere.

Probabil nu este cazul lui Nicușor Dan: a părăsit USR când a considerat inutilă opoziția progresistă față de referendumul pentru familie. Ceea ce pare să joace în imaginea publică nu este doar un joc, ci poate reprezenta chiar o formă de conservator civic.

Dacă cineva este curios despre viziunea sa asupra lumii, nu pare indicat să fie numit în fruntea țării, locul cel mai expus pentru a-și exprima ideile.