O problemă majoră de reglementare: perspectivele falimentului în domeniul asigurărilor

Trecerea prin trei falimente în sectorul asigurărilor, cu pierderi de miliarde de lei suportate de societate, ilustrează o problemă serioasă de reglementare. Fără măsuri concrete pentru a preveni o astfel de repetare, nu pot decât să mă aștept la un nou faliment semnificativ, ceea ce va duce la creșterea prețurilor asigurărilor plătite de toți, conform analizei realizate de Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională.

În ciuda dificultăților, economia României a evoluat constant, marcând un trend continuu pe parcursul a aproape 30 de ani. PIB-ul României a crescut de la 28,6 miliarde euro în 1995, la 353,8 miliarde euro în 2024.

Acest avans remarcabil se datorează în primul rând funcționării eficiente a pieței libere și competiției pentru profit, beneficiind nu doar investitorii, ci și întreaga societate, sprijinită de fondurile substanțiale provenite din Uniunea Europeană.

Afirmările alarmante ale unor susținători ai suveranismului sunt complet false. Faptul că o parte semnificativă a populației acceptă fără ezitare aceste afirmații îmbălsămate este extrem de îngrijorător.

Involuția periculoasă a clasei politice

În timp ce economia a continuat să progreseze, acest lucru nu se poate spune și despre clasa politică și administrarea publică.

Mulți profesioniști talentați s-au orientat către sectorul privat, obținând recompense financiare superioare și satisfacție personală.

Acest fenomen a dus la o involuție gravă în politică, unde deciziile sunt adesea luate de oameni fără expertiză reală. De exemplu, deficitul bugetar a rămas controlat până la aderarea la Uniunea Europeană, sub influența unor condiții externe.

Realitatea fiscală alarmantă

Diverse circumstanțe externe au jucat un rol, dar odată cu aderarea, deficitul public a crescut dramatic, atingând un record îngrijorător de 9,3% din PIB în 2024.

Acest procent, supus unei analize riguroase, reflectă realitatea fiscală, nu imaginea prezentată de autorități.

Lipsa de inițiative constructive în rândul aleșilor

Problemele din bugetul public sunt un indiciu clar al eșecului politic.

Partidele au tinde să promoveze membri fără competențe reale, ceea ce împiedică generarea de idei inovatoare. Calitatea educației parlamentarilor este adesea substanțial inferioară standardelor, iar aceste deficiențe se reflectă în deciziile legislative.

Sistemul legislativ a fost construit astfel încât angajații au siguranța locului de muncă pe termen lung, iar acest lucru descurajează îmbunătățiri.

În acest context, obstacolele în calea reformelor devin tot mai evidente.

Exemple de succes și de eșec în administrația publică

În administratia publică, problemele se regăsesc la toate nivelurile. Cele circa 3.000 de unități administrativ-teritoriale (UAT) nu se concentrează doar pe gestionarea eficientă a fondurilor publice, ci devin și centre de influență.

Totuși, unele reglementări eficiente au demonstrat succesul, cum ar fi în domeniile telecomunicațiilor, internetului și mass-mediei, bazate pe competiție și inovație.

Bancile s-au reglementat eficient, având peste 25 de ani fără falimente, iar crizele financiare au fost gestionate fără a afecta fondurile publice.

Eșecuri în sectorul fiscal

Alte domenii au întâmpinat provocări semnificative, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este un exemplu de eșec major, cu pierderi de peste o treime din TVA-ul datorat.

Aceasta reprezintă o fraudă fiscală masivă care nu a fost abordată eficient, iar neîncasările sunt semnificativ mai mari decât media Uniunii Europene.

Problema persistentă a asigurărilor

Sectorul asigurărilor se confruntă cu grave deficiențe de reglementare, așa cum arată cele trei falimente recente cu pierderi considerabile. Fără măsuri decisive implementate, ne putem aștepta la un nou faliment major, ceea ce va avea implicații severe asupra prețurilor asigurărilor.

Autoritățile continuă să manifeste derapaje semnificative, ceea ce subliniază necesitatea unor intervenții reformatore.