Ce ascunde propunerea Rusiei privind un armistițiu de trei zile: Acuzațiile Kievului față de strategia lui Putin

Ce ascunde propunerea Rusiei privind un armistițiu de trei zile: Acuzațiile Kievului față de strategia lui Putin
Tanc la periferia orașului Torețk, regiunea Donețk, Ucraina, 3 iulie 2024. FOTO: Marek M. Berezowski / AFP / Profimedia

Luni, Rusia a avansat o propunere pentru un armistițiu de trei zile în luna mai, pentru a coincide cu aniversarea Zilei Victoriei. Această ofertă din partea Kremlinului apare în contextul în care Ucraina solicită un armistițiu necondiționat de 30 de zile, în timp ce Statele Unite cer o încetare permanentă a focului. Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale de la Kiev și principalul consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a avertizat într-un articol despre intențiile ascunse ale Moscovei, care urmărește să obțină avantaje politice și militare.

Yermak a subliniat: „Trebuie să fim atenți să nu facem concesii premature, sub pretextul unui progres rapid. Pauza scurtă propusă nu ar aduce o schimbare semnificativă în desfășurarea conflictului, iar acceptarea ei ar legitima un regim care a arătat în mod constant că vrea să prelungească agresiunea și să submineze orice șansă reală de a atinge o pace justă și durabilă.”

Consilierul lui Zelenski a remarcat că „sancțiunile actuale limitează accesul companiilor aeriene rusești la piețele occidentale și blochează importul de piese de schimb, servicii de mentenanță și echipamente, inclusiv bunuri cu utilizare duală, ce pot fi folosite în scopuri militare”.

Potrivit lui Yermak, cererile Moscovei pot părea „simple și ușor de îndeplinit”, dar „natura aparent umanitară și economică a acestor solicitări maschează avantajele strategice” pe care le-ar aduce o eventuală relaxare a sancțiunilor pentru președintele Vladimir Putin.

„Aceste măsuri de sancțiuni demonstrează cât de mult sunt restricționate capabilitățile militare ale Kremlinului, fiind atât un simbol puternic, cât și un obstacol practic pentru Rusia”, a declarat Yermak.

Consilierul prezidențial a subliniat că, în contextul războiului, granița dintre sectorul public și cel privat este neclară, în special în aviație. El a afirmat că liniile aeriene rusești nu sunt victime colaterale ale sancțiunilor, ci „participanți activi” în invazia ilegală a Ucrainei.

Yermak a acuzat companiile aeriene și aeroporturile din Rusia că susțin în mod direct logistica militară a Kremlinului, menționând că Volga-Dnepr oferă servicii de transport pentru scopuri militare, iar operatorul charter I Fly transportă soldați spre linia frontului. Aeroportul Vnukovo din Moscova, care a fost sancționat de Uniunea Europeană, este folosit pentru sprijinul acestui război, iar aeroportul Pskov operează atât zboruri comerciale, cât și avioane de transport militar.

Yermak a afirmat că insistența Rusiei de a solicita ridicarea sancțiunilor din aviație subliniază eficiența acestora. „Faptul că oficialii ruși au făcut din ridicarea sancțiunilor în aviație o prioritate diplomatică dovedește eficiența acestor măsuri. Rusia devine din ce în ce mai disperată să-și salveze sectorul aviatic. Orice relaxare ar trebui să fie condiționată de angajamente reale din partea Moscovei privind o relație pașnică și prosperă cu Ucraina – nu prin negocieri temporare.”

„Între timp, cât timp Rusia continuă agresiunea ilegală, cerul trebuie să rămână închis pentru transportatorii ruși. Orice măsură care ar slăbi această poziție ar întări capacitatea Moscovei de a obține tehnologie interzisă, de a-și susține logistica militară și de a liniști opinia publică internă”, a concluzionat Yermak.

Recomandari
Show Cookie Preferences