„Sunt cel mai util într-o criză”. Cine este Mark Carney, politicianul care l-a provocat pe Trump în alegerile din Canada

Liberalii conduși de premierul interimar Mark Carney au câștigat recent alegerile, urmând să formeze noul guvern, într-un scrutin influențat decisiv de președintele american Donald Trump. Carney, fost lider al băncilor centrale din Canada și Anglia, s-a poziționat ca fiind singurul politician capabil să negocieze cu Trump într-un climat economic plin de incertitudini.
Chiar dacă Mark Carney nu a ocupat recent o funcție publică, acest aspect ar fi constituit, în mod normal, un impediment în calea candidaturii sale la alegerile federale.
Totuși, experiența sa în sectorul bancar a jucat un rol esențial în sprijinirea candidaturii sale, având în vedere că liderul liberal a subliniat că este singura persoană capabilă să negocieze cu Trump.
Candidatura sa a avut un impact pozitiv, liberalii câștigând al patrulea mandat consecutiv la guvernare, în ciuda faptului că la începutul anului se aflau cu 20 de puncte procentuale în urmă față de conservatori în sondajele de opinie.
Amenințările lui Donald Trump legate de taxe vamale și anexare au influențat decisiv rezultatul. Carney a promis o abordare fermă față de Washington, afirmând că Canada va trebui să investească miliarde pentru a-și diminua dependența de Statele Unite.
O campanie discretă, fără erori majore
Abordarea sa monotonă a caracterizat campania, Carney evitând în mod deliberat greșelile semnificative.
El a declarat recent: „Spre deosebire de Pierre Poilievre, eu am experiența necesară în gestionarea bugetelor și crizelor. Este momentul experienței, nu al experimentelor.”
Carney a fost ales lider al partidului în martie, preluând conducerea de la fostul prim-ministru Justin Trudeau, care a demisionat pe fondul popularității în scădere după aproape un deceniu de guvernare.
A eliminat rapid o taxă pe carbon nepopulară și a anunțat alegeri, subliniind necesitatea de a-l confrunta pe Trump.
Experiență ca guvernator al băncilor centrale din Canada și Anglia
Originar din Fort Smith, Teritoriile de Nord-Vest, Carney a studiat la Universitatea Harvard, unde a fost portar în echipa de hochei.
A petrecut 13 ani la bursa americană Goldman Sachs până când a fost numit viceguvernator al Băncii Canadei în 2003.
După o perioadă în Ministerul de Finanțe din Canada în 2004, a revenit ca guvernator al băncii centrale în 2008, la doar 42 de ani.
Carney a fost apreciat pentru modul în care a gestionat criza financiară, creând noi facilități de împrumut rapid și menținând ratele dobânzilor la niveluri istorice scăzute.
În 2013, Banca Angliei l-a angajat, făcându-l primul guvernator non-britanic din istoria băncii, și prima persoană care a condus două bănci centrale din G7.
Cu toate acestea, mandatul său la Banca Angliei a fost marcat de provocări, inclusiv inflația zero și instabilitatea provocată de Brexit.
După referendumul din 2016, când lira sterlină a scăzut drastic, Carney a asigurat piețele printr-un discurs televizat, promițând lichiditate suplimentară.
Ana Botin, președinta executivă a Santander, a remarcat: „Mark combină abilitatea unui bancher central cu perspectiva unui reformator politic.”
Ea a subliniat că Carney a avut un rol crucial în stabilizarea economiei britanice după Brexit.
„Sunt cel mai util într-o criză”
Carney a provocat nemulțumiri în rândul susținătorilor Brexit-ului pentru că a discutat despre posibilele daune economice ale ieșirii din Uniunea Europeană, afirmând că era responsabilitatea sa să abordeze aceste riscuri.
Între 2011 și 2018, Carney a condus și Consiliul pentru Stabilitate Financiară, dedicat coordonării reglementărilor financiare în cadrul G20.
După ieșirea din Banca Angliei în 2020, Carney a fost numit emisar al ONU pentru finanțe și schimbări climatice.
A fost, de asemenea, implicat în conducerea Brookfield Asset Management și a fost președinte al Bloomberg, demisionând din aceste funcții după anunțarea candidaturii sale.
„Dacă nu ar fi fost o criză, nu aș fi fost vizibil. În timpul crizelor, eu sunt cel mai util. În perioadele normale, nu exceleze”, a declarat Carney susținătorilor în februarie.
Valul de patriotism
Shachi Kurl, președintele Institutului Angus Reid, a menționat că victoria liberalilor s-a datorat trei factori.
„A fost vorba despre dorința de a evita conservatorii, despre impactul tarifelor lui Trump și despre demisia lui Trudeau, care a permis întoarcerea multor alegători de centru-stânga în partid”, a explicat Kurl, referindu-se la scăderea popularității fostului prim-ministru.
Carney a promis o poziție fermă față de Washington în ceea ce privește taxele vamale și a subliniat necesitatea ca Canada să investească pentru a se detașa de SUA.
Rămâne de văzut ce va reuși Carney să realizeze, având în vedere că guvernele minoritare din Canada nu durează adesea mai mult de 2 ani și jumătate.
Liderul conservator Pierre Poilievre a recunoscut înfrângerea și a promis că partidul său va cere responsabilitate guvernului.
Rezultatul alegerilor a marcat o revenire spectaculoasă a liberalilor, care în ianuarie erau cu 20 de puncte în urmă față de conservatori, până când Trudeau a declarat că demisionează și Trump a început să amenințe cu taxe vamale și anexarea.
„America vrea pământul nostru, resursele noastre, apa noastră, țara noastră”, a afirmat Carney. „Acestea sunt amenințări reale. Președintele Trump nu va reuși să ne subjuge; acest lucru nu se va întâmpla niciodată.”
Amenințările lui Trump au generat un val de patriotism, sporind popularitatea lui Carney, un debutant în politică care a fost la conducerea a două bănci centrale din G7.
Trump a revenit în campanie săptămâna trecută, sugerând o posibila taxă vamală de 25% pentru mașinile produse în Canada, și a declarat că ar putea folosi „forța economică” pentru a face din Canada al 51-lea stat.
Carney a subliniat că experiența sa în gestionarea problemelor economice îi va permite să negocieze eficient cu Trump, în timp ce Poilievre își concentra atacurile pe costul vieții, criminalitate și criza imobiliară.