Paradoxul lui Schrödinger și mecanismul diabolic asociat
Conceptul de pisică al lui Schrödinger este frecvent menționat în cultura americană și nu numai, adesea în cadrul sitcom-urilor, ceea ce ridică întrebarea câți dintre cei care fac glume pe seama acestuia înțeleg adevăratul său sens. Acesta se referă la un domeniu complex, fizica cuantică, puțin accesibil majorității.
Fizica cuantică reprezintă studiul mișcării particulelor la nivel atomic. Această teorie a fost dezvoltată la începutul secolului XX pentru a înțelege fenomene inexplicabile prin fizica clasică, precum structura atomilor și interacțiunile acestora cu radiația electromagnetică.
Este important de menționat că perspectiva cuantică este una statistică, rezultatele fiind exprimite în termeni de probabilități și valori medii, nu ca valori precise. O noțiune fundamentală a acestei teorii este incertitudinea, subliniată de principiul lui Heisenberg, care afirmă că anumite mari fizice, precum poziția și impulsul, nu pot fi determinate simultan cu precizie.
Un aspect neplăcut care a apărut repede este că legile cuantice nu se aplică și la nivel supra-atomic. Oamenii de știință s-au întrebat cum pot reconcilia cele două lumi – cea microscopică și cea macroscopică – și au elaborat diverse interpretări. Această diversitate de teorii generează un sentiment de incertitudine similar cu acela în care critici literari oferă interpretări diferite unei opere.
Cea mai cunoscută dintre aceste interpretări este interpretarea Copenhaga, dezvoltată de Niels Bohr și Werner Heisenberg, ambii câștigători ai Premiului Nobel. Primul a lucrat ulterior la dezvoltarea bombelor atomice, un subiect de discuție pentru altă dată.
Deci, care este legătura cu pisica? Nemulțumit de interpretarea Copenhaga, Erwin Schrödinger a propus un experiment mental inovator, care, spre fericirea noastră, nu a implicat o pisică reală, spre deosebire de Edison, care a electrocutat un elefant pentru a demonstra pericolele curentului alternativ.
Experimentul lui Schrödinger
Experimentul lui Schrödinger este adesea simplificat în discuții sau filme, descriindu-se o pisică plasată într-o cutie, care este atât vie, cât și moartă până la deschiderea cutiei. Dacă aceasta ar fi singura idee a experimentului, ar fi o banalitate fără legătură cu fizica cuantică.
Experimentul original, chiar dacă teoretic, este formulat astfel: O pisică este introdusă într-o cutie împreună cu un flacon de otravă. Cutia este concepută pentru a fi protejată de influențele externe. Dacă un detector Geiger-Müller percepe radiația, flaconul este spart, iar otravă ucide pisica.
Conform interpretării Copenhaga, după un interval de timp, pisica este considerată atât vie, cât și moartă, ceea ce reflectă o superpoziție de stări în cadrul acestei teorii, conectând atomul la o stare macroscopică, cu un 'mecanism diabolic' implicat. Pe de altă parte, Schrödinger, un alt câștigător al Premiului Nobel, părea să aibă un afinitate reală pentru animale.
Dar astfel au rămas lucrurile, fără o concluzie clară. John G. Cramer, profesor emerit de fizică în cadrul Universității Washington, subliniază că, în ciuda discuțiilor abundente, nu există o definiție singulară a interpretării Copenhaga.
Cu toate acestea, astăzi beneficiem de numeroase tehnologii care se bazează pe principiile fizicii cuantice. Fără aceasta, nu am fi putut înțelege semiconductoarele, lucrarea în care savantul român Radu Grigorovici s-a distins, nu am avea tranzistori și, implicit, computere. Așa că, în concluzie, fizica cuantică este esențială, dar complexitatea ei a generat nenumărate controverse.
Nu doar că există întrebări rămase fără răspuns, dar se consideră că universul este format din antimaterie, iar coliziunea între o particulă și antiparticula sa duce la anihilare.
Experții susțin că în primele momente ale universului s-au creat cantități egale de materie și antimaterie, dar dintr-un motiv încă neclar, aceste două componente nu s-au anihilat complet. Cantitatea de antimaterie din univers este, în prezent, extrem de limitată.
Pentru cele mai recente noutăți și curiozități din domeniul științei, urmăriți-ne pe pagina noastră de Facebook pentru informații actuale.
Sursa foto: profimediaimages.ro
