Peste 34.000 de locuri de muncă vacante, în contrast cu numărul mare de șomeri. Ce costuri implică un post neocupat pentru o firmă?

În ultimele trei luni ale anului trecut, numărul locurilor de muncă neocupate a ajuns la 34.300, înregistrând o scădere de aproape 6000 față de trimestrul anterior, conform datelor furnizate de instituțiile de statistica. Aproape un sfert din aceste locuri vacante au fost în sectorul public, dintre care 4.000 erau în administrația publică, 3.300 în domeniul sănătății și asistenței sociale, iar mai mult de 1.000 în educație.

Locurile de muncă disponibile reflectă atât noile posturi create, cât și cele care au rămas vacante din cauza demisiilor sau pensionărilor.

Conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, numărul persoanelor șomere se ridica la aproximativ 450.000.

Sectorul cu cele mai mari rate de locuri vacante include producția și furnizarea de energie, administrația publică, precum și activitățile culturale.

Previziuni pentru următorii ani

Aproape 4,7 milioane de locuri de muncă vor necesita ocupare în următorii 10 ani, conform prognozelor CEDEFOP, dintre care 706.000 vor fi locuri noi, iar 4 milioane postul care vor deveni vacante din cauza demisiilor sau pensionărilor.

În industrie, se anticipează o scădere a posturilor pentru directori executivi și manageri, în timp ce se observă o creștere pentru ocupațiile de nivel mediu, precum asamblatori, funcționari și vânzători.

De asemenea, se preconizează o creștere a locurilor de muncă care nu necesită calificări avansate, în afară de cei din minerit, construcții sau transport.

Ponderea lucrătorilor calificați va crește lent, de la 23% în 2022 la 27% în 2035, iar cota lucrătorilor cu calificare medie va avea o ușoară creștere, de la 61% la 65%.

Comparativ cu media Uniunii Europene, România are un deficit de locuri de muncă calificate.

Provocarea geografică a locurilor de muncă vacante și a șomerilor

Distanța nu este o problemă pentru aproximativ două milioane de români, care acceptă să facă naveta.

De exemplu, o treime dintre aceștia lucrează în alte județe față de cel de reședință, iar două treimi într-o localitate diferită din același județ.

În județul Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din forța de muncă, majoritatea venind la muncă în Capitală. Județul Dâmbovița îi urmează cu peste 44% din populația ocupată invocând călătoriile la locul de muncă, conform datelor statistice. Giurgiu și Ialomița sunt alte județe cu un număr semnificativ de navetiști.

Creșterea numărului persoanelor vârstnice la locul de muncă până în 2035

Până în 2035, numărul persoanelor de peste 65 de ani care lucrează se va tripla, reprezentând mai mult de 30% din populație, conform studiilor CEDEFOP. Acest fenomen este parte a unui proces de îmbătrânire demografică semnificativă.

În urmă cu 30 de ani, această pondere era de doar 13%, arată expertul consultat pe subiect.

Totuși, creșterea populației ocupate este încurajatoare, estimându-se o dezvoltare de circa 1% pe an, depășind media Uniunii Europene. De asemenea, a fost subliniată necesitatea de a aborda provocarea diversității în muncă prin integrarea muncitorilor străini.

Un agricultor din zona Pietroasele-Buzău a întâmpinat dificultăți în a găsi muncitori pentru culesul viei, în ciuda ofertelor atractive, ceea ce indică un deficit de interes din partea localnicilor pentru locurile de muncă disponibile.

Impactul financiar al locurilor de muncă vacante asupra companiilor

Estimarea costurilor generate de un post vacant pentru o companie nu este foarte complexă, dar este crucial să se ia în considerare și impactul asupra moralului echipei și a respectării termenelor limită.

Să luăm exemplul unei firme de producție, care a pierdut un angajat compensat cu 1.000 de euro lunar. Timpul estimat pentru găsirea unui înlocuitor este de 60 de zile, iar compania are 100 de angajați cu venituri totale de 300.000 de euro pe an.

În primul rând, se va calcula pierderea de venituri din cauza postului vacant.

Venitul mediu pe angajat este de 3.000 de euro anual, ceea ce înseamnă că pe zi fiecare angajat „produce” aproximativ 12 euro.

Astfel, pentru cele 60 de zile de așteptare, pierderile se ridică la 720 de euro, cifra ce poate varia în funcție de nivelul de responsabilitate al postului vacant, impactul putând fi mult mai mare în funcția de conducere sau de middle management.