Poate fi prevenit cancerul pulmonar? Cinci strategii utile
Cancerul pulmonar se numără printre principalele cauze de deces din cauza cancerului la nivel global, inclusiv în România. Conform datelor Ministerului Sănătății, anual, peste 12.000 de români primesc un diagnostic de cancer pulmonar.
Deși prevenirea completă nu este întotdeauna posibilă, există mai multe schimbări în stilul de viață care pot diminua riscul. Renunțarea la fumat reprezintă cea mai impactantă măsură, iar alte metode includ evitarea expunerii la fumatul pasiv și substanțele chimice periculoase, cum ar fi azbestul la locul de muncă și radonul în locuințe.
Cine este predispus la cancerul pulmonar?
Fumatul reprezintă cel mai semnificativ factor de risc legat de cancerul pulmonar, contribuind în 90% din cazurile la bărbați și 80% din cele la femei. Studiile indică că fumătorii au de 20 de ori mai multe șanse de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu nefumătorii.
Probabilitatea de a dezvolta cancer pulmonar variază în funcție de numărul de țigări consumate zilnic și de durata obiceiului de fumat. Cu cât fumatul este mai frecvent, cu atât riscul de cancer pulmonar crește. Fumatul de țigarete cu un conținut scăzut de gudron sau nicotină nu reduce riscurile.
Cu toate acestea, fumatul nu este singurul factor de risc. Conform datelor oferite de CDC, aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată sau au fumat foarte puțin.
Anual, aproximativ 7.300 de decese cauzate de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor sunt atribuite fumatului pasiv, iar alte 2.900 de decese sunt consecința expunerii la radon, un gaz radioactiv ce pătrunde în clădiri prin fisuri și poate fi foarte periculos dacă se acumulează în spații închise.
Alte riscuri includ:
- Suplimentele cu beta-caroten: cei care fumează un pachet pe zi prezintă un risc crescut de cancer pulmonar dacă utilizează suplimente cu beta-caroten, în special dacă consumă și alcool;
- Expunerea la toxine: substanțele chimice dăunătoare, cum ar fi azbestul, pot crește riscul;
- Istoricul familial: persoanele cu antecedente familiale de cancer pulmonar au un risc de două ori mai mare de a dezvolta boala. Studiile continuă să investigheze legătura cu anumite gene, dar fumatul este adesea un factor comun în familiile afectate;
- Virusul imunodeficienței umane (HIV): persoanele infectate cu HIV au un risc dublu de cancer pulmonar comparativ cu cei negăsiți.
1. Evită fumatul sau renunță la țigări dacă ești fumător
Cel mai eficient mod de a diminua riscul de cancer pulmonar este să nu fumezi, iar dacă ești fumător, renunțarea la țigări este esențială. Chiar și cu un istoric de fumat, riscul poate fi semnificativ scăzut dacă te lași de fumat. Studiile demonstrează că persoanele care renunță la fumat pentru minimum 15 ani pot reduce riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar cu 80-90% comparativ cu cei ce continuă să fumeze. După ce te lași de fumat, țesuturile pulmonare încep să se regenereze, scăzând astfel probabilitatea formării celulelor canceroase.
2. Evită expunerea la substanțe toxice
Contactul cu anumite substanțe chimice poate amplifica riscul de cancer pulmonar.În trecut, expunerea la astfel de substanțe era frecvent întâlnită în diverse medii de lucru, însă reglementările recente au contribuit la reducerea acestor riscuri.
Este important să fii conștient de substanțele care pot crește riscul de cancer pulmonar, printre care:
- Azbest,
- Arsenic,
- Beriliu,
- Cadmiu,
- Crom,
- Nichel,
- Gudron și funingine.
Unele expuneri la radiații pot de asemenea să amplifice riscul de cancer pulmonar, aceste radiații având surse diverse, inclusiv tratamentele pentru alte forme de cancer, imagistica medicală sau apropierea de linii electrice de înaltă tensiune.
3. Evită expunerea la radon
Radonul este un gaz radioactiv, incolor și inodor, provenit din descompunerea naturală a uraniului. Deși se dispersează rapid în exterior, radonul poate acumula în spații închise nefavorizate din punct de vedere al ventilației. Acesta reprezintă un factor semnificativ de risc pentru cancerul pulmonar, în special când este asociat cu fumatul. Inhalarea particulelor radioactive rezultate din descompunerea radonului poate provoca leziuni pulmonare, crescând expunerea la risc. Studiile arată că riscul de cancer pulmonar crește cu 16% pentru fiecare 100 Bq/m³ de concentrație de radon.
Surse de expunere la radon includ:
- Clădiri rezidențiale și comerciale: radonul pătrunde prin fisuri și goluri structurale, acumulându-se în subsoluri;
- Concentrațiile variază în funcție de geologie, design și obiceiuri de ventilație;
- Apa potabilă: apa din surse subterane poate conține radon, dar inhalarea gazului are un impact mai mare decât ingerarea acestuia;
- Locurile de muncă: spațiile subterane, în special, pot avea niveluri ridicate de radon. Este responsabilitatea angajatorilor să gestioneze expunerea.
Cum să reduci expunerea la radon în locuință
Există soluții eficiente pentru prevenirea acumulării de radon în clădirile noi și pentru reducerea concentrațiilor din cele existente, propunând măsuri de prevenire încă din etapele de construcție. Se recomandă consultarea hărților zonelor cu niveluri ridicate de radon prezentate de CNCAN.
Sugestiile de la Institutul Național de Sănătate Publică includ:
- îmbunătățirea ventilației în subsoluri;
- instalarea unui sistem de colectare a radonului;
- evitarea migrației radonului din subsol în spațiile de locuit;
- îmbunătățirea etanșeității podelelor și pereților;
- optimizarea ventilației clădirii.
4. Urmează o dietă sănătoasă și fă exerciții fizice
O alimentație bogată în fructe și legume poate contribui la prevenirea cancerului pulmonar. Alimentele bogate în antioxidanți, cum ar fi citricele și broccoli, ajută la protejarea celulelor de daune. Activitatea fizică regulată sprijină funcția pulmonară și sistemul imunitar. Recomandările includ:
- practica activităților fizice precum mersul pe jos, alergatul sau ciclismul de cel puțin trei ori pe săptămână;
- menținerea unei greutăți optime pentru a reduce stresul asupra aparatului respirator.
5. Efectuează screening-uri regulate
Screening-ul nu împiedică apariția bolii, dar este esențial pentru depistarea timpurie, sporind șansele de tratament eficient.
„Screening-ul ajută la identificarea tumorilor maligne înainte de a deveni dificil de tratat. Participarea la programele de screening poate reduce riscul de deces prin cancer pulmonar cu 20%”, a declarat dr. Daniel Boffa de la Yale School of Medicine.
Ghidurile recente ale Societății Americane de Cancer recomandă screening-ul pentru persoanele între 50 și 80 de ani, cu un istoric de 20 pachete/an, fie că sunt fumători activi, fie fosti fumători. În Europa, screening-ul este sugerat pentru fumătorii actuali și fostii fumători între 50 și 75 de ani, dar doar Croația și Polonia au implementat programe naționale. În România, screening-ul este inclus în proiecte pilot prin Programul Sănătate 2021-2027.
Pentru a-ți calcula istoricul de fumat în pachete pe an, înmulțește numărul pachetelor consumate pe zi cu numărul de ani în care ai fumat. De exemplu, un istoric de 20 pachete/an indică un pachet pe zi timp de 20 de ani.
Medicii recomandă tomografia computerizată cu doză redusă (LDCT) pentru screening-ul cancerului pulmonar, având o eficiență demonstrată în reducerea riscului de deces prin cancer pulmonar cu 20% și riscul total de mortalitate cu 7%.
Cu toate acestea, LDCT are limitări. Studiile sugerează că aproximativ 25% din persoanele care au fost supuse screening-ului anual timp de trei ani au obținut rezultate eronate, iar mai mult de 95% din aceste rezultate au fost fals pozitive, indicând greșit prezența cancerului pulmonar.
Deși există aceste limitări, LDCT rămâne un instrument valoros pentru identificarea timpurie a cancerului pulmonar.