Prioritatea esențială a viitorului președinte: reconcilierea între români

Alegerile din 18 mai reprezintă o oportunitate de a alege între unitate și confruntare, între solidaritate și ură. Ne întrebăm dacă vrem să reconstruim relațiile dintre noi sau să ne lăsăm prinsi într-un cerc vicios al divizării?

• Jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț au realizat o muncă unică în România, din Diaspora, documentând viețile românilor plecați în străinătate dintr-o rulotă, călătorind din Italia în Norvegia și din Anglia în Germania. Acest articol este rezultatul a peste cinci ani de studiu aprofundat și dedicare pentru a aduce la lumină poveștile a mii de oameni.

Am ascultat mărturii ale românilor din Diaspora, înregistrate la Viena în turul 1, fără a lua în considerare votul lor politic. Am observat că nemulțumirea este comună, indiferent de opțiunile lor electorale.

Chiar dacă percepțiile asupra trecutului și prezentului pot varia, neplăcerile pe care le resimțim sunt similare. Voi vota pentru reconciliere, cu candidatul care ar putea să ne reunească.

Între 2013 și 2018, în primii ani de activitate în autorulotă, am documentat probleme sociale precum sărăcia extremă, violența, abandonul școlar, rasismul și lipsa medicamentelor, prezentându-le în cartea noastră „Acasă, pe drum”.

Reiteram un principiu fundamental: „Nu poți avea bunăstare individuală când în jurul tău sunt oameni ce trăiesc în sărăcie”. Aceasta nu este o teorie, ci o concluzie obținută din observarea sistemului social din România.

România: o societate divizată

Între 2017 și 2019, protestele anticorupție au evidențiat o ruptură socială profundă, împărțind România în elite și persoane dezavantajate.

Pe 23 ianuarie 2018, reflectam asupra acestui fenomen al diviziunii între „educații” și „needucații” care votează PSD.

Sărăcia este diversă, de la familii care se descurcă cu salariul minim până la cei care trăiesc pe stradă. Acest termen înseamnă și incapacitatea de a asigura nevoile de bază ale familiilor.

Generații în conflict

Sărăcia se răsfrânge asupra copiilor cu dizabilități care nu pot beneficia de tratamente, precum despre cei care nu au acces la apă curentă și condiții de igienă. Această realitate afectează un segment semnificativ din populație.

Noi, cei privilegiați, suntem împărțiți și în grupuri distincte: protestatarii, angajații de stat, tineri și pensionari. Exista prejudecăți și conflicte între romi, unguri, și alte grupuri sociale.

Doctori și pacienți, generații și valori

O bună parte din societate are prejudecăți față de grupuri vulnerabile: romii, persoanele LGBTQ+ sau cei cu dizabilități. Aceștia deseori sunt izgoniți sau considerați cei mai puțin meritorii.

Ignorarea nevoilor și aspirațiilor fiecărei generații duce la o societate împărțită.

Provocările sociale ale României

Societatea română nu s-a confruntat doar cu absența reformelor, ci și cu absența ideilor comunității. Scriitorul Iulian Bocai afirmă că trebuie să lucrăm împreună, nu să ne izolăm.

Un adevăr incomod este că mulți tineri pleacă din țară din cauza neîmplinirilor sociale și nu din dorința de a trăi în altă parte.

Stigmatizarea românilor din Diaspora

De-a lungul timpului, prejudecățile au fost alimentate, iar românii din Diaspora sunt împărțiți în „buni” și „răi”, în funcție de profesiile lor.

În noiembrie 2024, ostilitatea românilor din țară față de Diaspora a crescut considerabil, consolidând diviziunile între comunități.

Dialogurile dificile din societate

Mulți au adaptat teorie conspiraționiste, iar ostilitate din ambele tabere îngreunează dialogul constructiv.

Pe de altă parte, jurnaliștii care își propun să ofere un spațiu de exprimare se lovesc de reticența cititorilor, mai ales în contextul polarizării opiniei publice.

Discreditarea presei de către politicieni contribuie la o neîncredere decisivă față de jurnaliști.

În timp ce unii politicieni promovează disprețul față de opinia publică, critica ar trebui să vizeze dialogul între popor și autorități.

Contradictii și diviziuni

Ceea ce trebuie să recunoaștem este că mulți dintre cei care votează pentru George Simion o fac din dorința de a aduce o schimbare, nu din rea-voință.

Desigur, provocările sunt mari, dar atât votanții din diaspora, cât și cei de acasă aspiră la o viață mai bună.

Este important să nu reducem diferitele puncte de vedere la etichete negative, ci să înțelegem complexitatea situațiilor.

Visul comun de a îmbunătăți viața românilor rămâne unul puternic.

Reconcilierea este esențială pentru viitorul României, iar alegerea unui lider care promovează această idee este crucială.

Politicianul care promovează dușmănia și polarizarea nu poate fi un lider capabil de a aduce unitate.

Avem nevoie de o societate în care să ne ascultăm, să ne sprijinim și să construim împreună.