Raport științific: China a lansat cel mai detaliat atlas geologic al Lunii din istorie

Academia de Științe din China a prezentat un atlas geologic al Lunii ce conține nu mai puțin de 12.341 de cratere, 81 de bazine și 17 tipuri diferite de roci, alături de o multitudine de detalii geologice legate de suprafața selenară. Acest atlas a fost realizat la o scală fără precedent de 1:2.500.000, dublu față de hărțile geologice anterioare.

Cel mai detaliat atlas geologic lunar realizat vreodată

Atlasul conține 12.341 de cratere, 81 de bazine și 17 tipuri diferite de roci, incluzând detalii diverse legate de geologia Lunii, așa cum a anunțat Academia de Științe din China. Scalarea este fără precedent, având 1:2.500.000, comparativ cu hărțile anterioare ce utilizau 1:5.000.000.

Acest proiect ambițios a necesitat peste zece ani de muncă, implicând 100 de experți, conform anunțurilor oficialilor chinezi, citați de revistă științifică. Precedentele hărți geologice se bazau pe observațiile efectuate în timpul misiunilor Apollo în anii '60 și '70.

Atlasul, disponibil atât în chineză cât și în engleză, compilează date din ultimele aproape două decenii de explorare selenară, începând cu misiunea Chang’e-1, care a studiat Luna din orbita sa între 2007 și 2009. Aceste informații au fost validate ulterior prin misiunile Chang’e-3 și Chang’e-4, lansate în 2013 și 2019.

Informațiile suplimentare provin din misiunile GRAIL și LRO, ambele desfășurate cu sprijinul NASA, și din sonda indiană Chandrayaan-1.

Academia de Științe din China afirmă că datele sunt disponibile pentru comunitatea științifică internațională și lucrează la crearea de hărți geologice selenare cu o rezoluție superioară. În acest an, China a demarat trei misiuni spațiale dedicate Lunii, iar cea de-a patra, începută recent, vizează colectarea și returnarea primelor mostre de roci de pe fața neexpusă a Lunii.

Ambițiile Chinei în explorarea spațială sunt evidente, având în vedere colaborarea cu Rusia și alte 12 țări pentru a înființa prima bază permanentă pe Lună, planificată pentru mijlocul deceniului următor.

T-Rex nu avea inteligența pe care se credea

Un studiu publicat anul trecut în Geological Journal a contestat ideea că T-Rex, unul dintre cei mai temut prădători ai mezozoicului, avea un nivel scăzut de inteligență.

Deși unele cercetări susțineau că acest dinozaur avea un coeficient de inteligență redus, noua cercetare a sugerat că T-Rex avea un număr de neuroni care îi conferea o inteligență comparabilă cu cea a unui babuin.

Totuși, o echipă internațională de paleontologi din Germania, Spania, Marea Britanie, Canada și SUA a contestat aceste concluzii. Aceștia, în cadrul publicației The Anatomical Record, au arătat că studiul anterior a fost bazat pe premise greșite.

Creierul reptilelor, atât în prezent cât și în trecut, ocupă o proporție mică din craniu. Fără o analiză comparativă cu specii actuale înrudite, este complicat să se determine dimensiunea și complexitatea creierului lui T-Rex.

Scrierea studiului inițial a evaluat capacitatea cutiei craniene, nu dimensiunea reală a creierului, ceea ce conduce la concluzia că nu se pot oferi estimări precise privind inteligența acestui animal preistoric.

Estimările recente sugerează că T-Rex era mai inteligent decât se credea, având o inteligență mai apropiată de cea a crocodililor decât de cea a babuinoșilor. Chiar și așa, acest nivel de inteligență, considerat acum scăzut, era un subiect de dezbatere cu mai bine de un deceniu în urmă.

Conceptul de dietă paleo este în discuție

Viziunea tradițională asupra comunităților de vânători-culegători, așa cum sugerează și denumirea, este că acestea consumau în principal proteine animale.

Însă, un studiu recent sugerează că această percepție ar putea fi eronată, susținând că dieta acestor grupuri era în realitate mult mai diversificată, incluzând o gamă largă de fructe și legume. Aceste concluzii au fost publicate în revista Nature Ecology & Evolution.

Cercetătorii au analizat izotopi de zinc și stronțiu din dinți și oase provenind de la 17 indivizi din Maroc care au trăit acum aproximativ 15.000 de ani. Membrii culturii iberomaurusiene au fost considerați vânători, așa cum se credea despre majoritatea comunităților paleolitice.

Rezultatele cercetării au arătat o dietă mai apropiată de cea a fermierilor neolitici, prezentând un consum ridicat de vegetale și unul mai redus de carne. Un exemplu notabil a fost un individ tânăr care a trecut la o dietă bazată pe plante după alăptare.

Situația arheologică din Taforalt, unde au fost găsite aceste fosile, confirmă ipoteza. Artefactele descoperite indică utilizarea lor pentru spargerea ghindelor și nucilor, precum și pentru prelucrarea plantelor. Aceasta sugerează că dieta comunităților paleolitice era mai variată decât se considera anterior.

Studiile indică o diversitate dietetică semnificativă, ce varia de la o comunitate la alta, în funcție de resursele disponibile. Descoperirea că unele grupuri aveau o alimentație predominant vegetariană, într-o epocă în care vânătoarea era văzută ca sursa principală de hrănire, nu este surprinzătoare.

Urmăriți pagina noastră de Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente informații și noutăți din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro