Raport Științific: Rusia a amânat din nou lansarea rachetei spațiale Angara A5 ● Ce se va întâmpla cu sistemul solar când soarele va deveni o pitică albă? ● Care sunt perspectivele ca omenirea să ajungă în Alfa Centauri până la finalul secolului?

Rusia a amanat din nou zborul rachetei spațiale Angara A5 după probleme cu sistemul de presurizare ● Ce se va întâmpla cu sistemul nostru solar când soarele va deveni o pitică albă? ● Care sunt șansele ca omenirea să ajungă în Alfa Centauri până la finalul secolului?

Rusia a amânat din nou lansarea rachetei spațiale Angara A5

Zborul rachetei Angara A5, destinată să înlocuiască rachetele din clasa Proton M, a fost amânat cu 24 de ore din cauza unor probleme la sistemul de presurizare. Aceste dificultăți au dus la oprirea zborului, programat inițial pentru marți, 9 aprilie, cu doar 2 minute înainte de lansare.

Angara A5, având o lungime de 42,7 metri, este capabilă să transporte încărcături de peste 20 de tone în spațiu și este văzută ca un simbol al ambițiilor spațiale ale Rusiei. Vladimir Putin a subliniat importanța majoră a acestui proiect pentru securitatea națională.

Acesta ar fi al patrulea zbor al rachetei, după alte trei zboruri de test realizate la cosmodromul Plesețk din nordul Rusiei. De asemenea, va marca și primul zbor la cosmodromul Vostocini din Extremul Orient.

Situat la 1.500 de kilometri de Vladivostok, cosmodromul a fost construit pentru a reduce dependența de cosmodromul Baikonur din Kazahstan, folosit tradițional de agenția spațială rusă Roscomos. Conform acordului între țări, Rusia putea folosi Baikonur până în 2050 contra unei sume anuale de 115 milioane de dolari.

Cosmodromul Vostocini, un proiect de 8 miliarde de dolari solicitat de Putin, a fost creat special pentru lansările viitoare ale rachetei Angara A5. Însă, de la inaugurare în 2016, cosmodromul a avut doar 11 lansări din cauza scandalurilor uriașe de corupție, în urma cărora aproximativ 60 de persoane au fost arestate pentru delapidarea a cel puțin 165 de milioane de dolari.

Ce se va întâmpla cu sistemul nostru solar când soarele va deveni o pitică albă?

Soarele nostru, situat la jumătatea ciclului său de viață de aproximativ 4,6 miliarde de ani, este de 330.000 de ori mai masiv decât Pământul, iar cea mai mare parte a masei sale este constituite din hidrogen, un combustibil care va fi epuizat.

Într-o etapă viitoare, soarele va începe să se extindă și va deveni o gigantă roșie, atingând dimensiuni de 256 de ori mai mari decât cele actuale. Planetele Mercur și Venus vor fi distruse în acest proces, neavând nicio șansă de supraviețuire.

Soarta Pământului rămâne incertă. Nu se știe dacă planeta noastră va avea aceeași soartă ca cele două planete din apropiere sau dacă va rămâne intactă. Soarele va rămâne în stadiul de gigantă roșie timp de aproximativ un miliard de ani, înainte de a suferi mai multe schimbări rapide prin care se va dilata și restrânge înainte de a deveni o pitică albă.

Rămâne întrebarea despre cum vor fi afectate celelalte corpuri cerești din sistemul solar. O echipă internațională de astronomi a încercat să răspundă la această întrebare printr-un studiu publicat în revista The Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, unde au analizat trei pitice albe pe parcursul a 17 ani.

Studiul arată că o stea aflată în etapa de gigantă roșie nu distruge în întregime tot ce se află în apropiere. Observațiile sugerează că unele planete, fie solide, fie gazoase, vor rezista acestui proces, chiar dacă s-au observat variabilități în luminozitate care indică prezența resturilor rezultate din distrugerea planetelor și asteroizilor.

Cercetătorii concluzionează că lunile planetelor îndepărtate, asteroizi din centura Marte-Jupiter, și posibile planete solide pot fi atrase de gravitația stelei și vor fi distruse. Acesta este un proces haotic care va afecta sistemul nostru solar.

Nu este sigur dacă Pământul va fi redus la un nor de praf cosmic sau dacă va supraviețui, însă, chiar dacă va scăpa de distrugere, va pierde atmosfera și oceanele, făcând imposibilă reînvierea vieții.

Care sunt șansele ca omenirea să ajungă în Alfa Centauri până la finele secolului?

Un proiect notabil, numit Breakthrough Starshot, a fost fondat în 2016 de Mark Zuckerberg, Stephen Hawking și Iuri Milner. Obiectivul acestuia este de a dezvolta o flotă de sonde miniaturale denumite „Starchip”, care să parcurgă cei 4,3 ani lumină până la cel mai apropiat sistem solar, Alfa Centauri.

Sondele, având dimensiuni de câțiva centimetri, vor fi echipate cu pânze solare și propulsate către Alfa Centauri cu ajutorul unui laser. Dacă vor atinge 15-20% din viteza luminii, ar putea ajunge acolo în 20-30 de ani, la care se vor adăuga alți patru ani pentru a transmite datele înapoi pe Pământ.

Proiectul a atras atenția oficialilor NASA, care au finanțat o companie privată, Space Initiatives Inc., pentru a studia această idee. Un prim rezultat pozitiv a fost prezentat la Conferința de Științe Lunare și Planetare din Texas.

Cercetătorii susțin că proiectul este teoretic fezabil, deși există provocări semnificative. Una dintre cele mai mari probleme este că sondele nu vor putea corecta traiectoria, ceea ce face ca direcționarea lor să fie esențială. Este important ca sondele să ajungă împreună pentru a acționa ca un telescop.

Conform specialiștilor de la Space Initiatives Inc., ținta este Proxima Centauri B, cea mai apropiată planetă de sistemul nostru solar, situată în zona locuibilă. Există posibilitatea prezenței apei lichide și, poate, a formelor de viață.

Acesta reprezintă cel mai optimist scenariu, însă astronomii nu sunt siguri că excentricitatea orbitală a planetei permite existența vieții, având în vedere orientarea sa față de stea.

Distanța enormă dintre cele două sisteme solare face imposibilă coordonarea sondelor din Pământ, rămânând multe incertitudini pentru călătoria acestora. Totuși, specialiștii consideră că proiectul poate fi realizabil.

Data estimată pentru implementarea sa ar fi între 2050 și 2075. În acest interval, Space Initiatives Inc. va începe teste în condiții de laborator pentru a simula călătoria sondelor prin spațiul interstelar. Dacă vor reuși, va marca a treia misiune care trimite obiecte dincolo de sistemul nostru solar, după sondele Voyager 1 și 2.

Sursa foto: profimediaimages.ro