Raport științific: Telescopul spațial James Webb nu a confirmat existența vieții extraterestre la 120 de ani lumină de Terra

Datele furnizate de telescopul spațial James Webb la finalul anului 2023 sugerează prezența unui compus organic, dimetil sulfură, asociat cu formele de viață (pe Terra, acesta provine din fitoplancton) pe o planetă din constelația Leo, situată la aproximativ 120 de ani lumină de Pământ. Însă, un studiu recent caută să temperaze entuziasmul inițial generat de această descoperire.

Telescopul spațial James Webb și posibila descoperire a vieții extraterestre

Datele obținute de telescopul spațial James Webb au stârnit atât entuziasm, cât și îngrijorări în rândul comunității științifice și al publicului. Aceste date au fost legate de identificarea dimetil sulfurii pe o planetă în constelația Leo, la circa 120 de ani lumină distanță de Terra.

Experții de la NASA, care au prezentat aceste informații, au fost prudenți în a afirma că rezultatele sunt 100% certe. Recent, un studiu publicat în revista The Astrophysical Journal Letters pare să susțină această precauție și să reducă din entuziasmul generat anterior.

Echipa de astronomi de la Universitatea din California, autori ai studiului, sugerează că este improbabil ca acestea să fie dovezi ale existenței unor forme de viață extraterestre. Totuși, posibilitatea nu este exclusă, însă este necesară o tehnologie mai avansată pentru confirmare.

K2-18b, planeta ce a captat atenția astronomilor după anunțul NASA, are caracteristici atipice. Primește o cantitate de energie solară similară cu cea a Terrei și, în absența unei atmosfere diferite, care este predominant hidrogenică, ar putea avea o temperatură comparable cu cea de pe planetă.

Există indicații că pe această planetă ar putea există oceane de apă, ceea ce ar putea crea condiții propice apariției vieții așa cum o cunoaștem. De asemenea, anul trecut, o echipă de astronomi din Cambridge a descoperit metan și dioxid de carbon în atmosfera sa, elemente care ar putea semnala prezența vieții.

Cel mai semnificativ a fost rezultatul care arăta prezența sulfurii de dimetil, un compus care, cum s-a spus, apare doar în prezența unor forme de viață. Totuși, semnătura chimică a acestuia era slabă și apărea doar în anumite analize provenite de la telescopul James Webb.

Simulările computerizate ulterioare sugerează totuși că prezența acestui compus organic este puțin probabilă. Amprenta chimică a dimetil sulfurii se suprapune cu cea a metanului, iar instrumentele telescopului Webb nu pot confirma sau infirma existența sa în acest moment.

Cercetătorii nu exclud complet varianta existenței acestui compus, iar vestea bună este că, până la sfârșitul anului, telescopul James Webb va fi echipat cu instrumente capabile să confirme dacă sulfura de dimetil este prezentă pe K2-18b.

Culturile intercalate - o soluție pentru supraviețuirea pe Marte

Dacă oamenii intenționează să colonizeze Marte, este esențial ca viitorii coloniști să își poată produce singuri hrana. Transportarea constantă de produse alimentare sau fertilizatori de pe Terra nu reprezintă o soluție fezabilă.

Cercetătorii de la Universitatea Wageningen din Olanda au descoperit o posibilă soluție: culturile intercalate. Această metodă implică plantarea mai multor soiuri de plante pe același teren, cum ar fi mazărea și roșiile, o practică demonstrată ca fiind benefică în agricultură.

Specialiștii olandezi au desfășurat experimentul în condiții similare celor de pe Marte, plantând roșii, morcovi și mazăre, atât separat, cât și împreună. Toate cele trei plante pot crește în regolitul marțian, iar rezultatele au fost promițătoare.

Se constată că roșiile și mazărea au avut o evoluție mai bună atunci când au fost plantate împreună, în timp ce morcovii au crescut mai bine când au fost cultivați separat de mazăre. Este posibil ca morcovii să fi avut de suferit din lipsă de lumină, fiind umbrați de plante mai înalte.

Acesta este doar începutul în găsirea unor culturi funcționale pentru mediul marțian, iar echipa de cercetare continuă să experimenteze pentru a identifica cele mai eficiente combinații de plante.

NASA are planuri de a trimite un echipaj uman pe Marte până la sfârșitul deceniului următor, iar aceștia vor trebui să își asigure hrana cultivând propriile plante.

China și misiunea pe partea întunecată a Lunii

China a inițiat astăzi misiunea Chang’e 6, prima și singura misiune care tinde să colecteze mostre de sol de pe partea întunecată a Lunii și să le aducă înapoi pe Terra. Este cea mai avansată misiune lunară realizată de China până în prezent, la doar patru ani distanță de succesul misiunii Chang’e 5, prima care a reușit să recupereze mostre de sol selenar din 1976.

Misiunea va dura 53 de zile, timp în care sonda Chang’e 6 va aseleniza în emisfera sudică a Lunii, în cel mai mare crater lunar, având un diametru de 2.400 de kilometri, o adâncime de 8,2 kilometri și o vechime de 4,3 miliarde de ani.

Un rover va colecta aproximativ 2 kilograme de mostre de sol, ce se crede că vor oferi informații despre structura interioară a Lunii și despre modul său de formare. Dincolo de importanța științifică, misiunea reafirmă statutul Chinei ca putere spațială, într-o competiție aprinsă cu Statele Unite.

De asemenea, misiunea vizează identificarea surselor de apă sub formă de gheață, o resursă esențială pentru stabilirea unei baze permanente pe Lună, un obiectiv declarat de oficialii chinezi și cei americani.

China a anunțat și misiunile viitoare, Chang’e-7 și Chang’e-8, programate pentru 2026 și 2028, ca pregătiri pentru prima aselenizare a unui echipaj uman chinez, ce este așteptată în 2030.

Luna nu este singura prioritate a Chinei. De vreme ce NASA întâmpină dificultăți financiare și întârzieri în misiunea sa de a aduce mostre de sol marțian, China plănuiește să realizeze acest lucru în 2031, înainte de termenul propus de NASA.

Pentru cele mai noi și interesante informații din domeniul științei, rămâneți conectați la pagina noastră de Facebook!

Sursa foto: profimediaimages.ro