Riscurile suflatului incorect al nasului în timpul răcelilor: sinuzita la copii și cum se pot preveni complicațiile

Riscurile suflatului incorect al nasului în timpul răcelilor: sinuzita la copii și cum se pot preveni complicațiile
Sinuzita apare adesea ca o complicație a unei răceli netratate corespunzător, dar și pe fondul unei infecții dentare sau a unei alergii SURSA FOTO: Shutterstock

Părinții celor mici, mai ales în colectivități, se confruntă frecvent cu dificultăți în a distinge între o răceală și sinuzită, în special atunci când copiii manifestă simptome persistente precum congestia nazală sau secrețiile abundente. Cunoașterea diferențelor dintre aceste afecțiuni este crucială pentru a oferi un tratament corespunzător și a evita complicațiile.

În timpul sezonului rece, simptome precum congestia nazală, durerile de cap și tusea sunt frecvente atât în cazul răcelilor obișnuite, cât și al sinuzitelor. Chiar dacă simptomele pot fi asemănătoare, este important să se înțeleagă diferențele dintre cele două afecțiuni pentru a aplica un tratament eficient și a preveni complicațiile.

Semnele răcelii la copii

Răceala comună este o infecție virală a căilor respiratorii superioare, cauzată de peste 200 de tipuri de virusuri, cu rinovirusurile fiind cele mai frecvente. Aceasta este foarte frecventă la copii, în special în grupuri.

Simptomele obișnuite includ:

  • secreții nazale clare la început, care pot deveni galben-verzui după câteva zile;
  • tuse ușoară;
  • febră moderată;
  • dureri în gât;
  • strănut.

Aceste simptome se instalează treptat și adesea se ameliorează în termen de 7-10 zile.

Sinuzita la copii

Sinuzita este inflamația mucoasei sinusurilor paranazale și poate avea originile virale, bacteriene sau fungice. Adesea este o complicație a unei răceli necorespunzător tratate, dar poate apărea și din cauza infecțiilor dentare sau a alergiilor.

De reținut, durerile de cap, un simptom comun al sinuzitei la adulți, sunt rare la copiii sub 5 ani. O diferență importantă între răceală și sinuzită este durata simptomelor. Răceala se îmbunătățește în decurs de o săptămână, în timp ce simptomele sinuzitei durează adesea mai mult de 10 zile și se pot agrava.

Cum debutează infecțiile sinusurilor?

Inflamația sinusurilor apare frecvent în cadrul răcelilor și alergiilor, dar dispare odată cu ameliorarea acestora. Ce se întâmplă în cazul în care apare sinuzita? De obicei, mucoasa nazală și sinusurile secretă mucus pentru a elimina particulele de praf, bacterii și alte impurități. Într-o răceală, inflamația duce la umflarea mucoasei nazale și la blocarea drenajului sinusurilor. Dacă mucusul rămâne prins, devine un mediu favorabil pentru proliferarea bacteriilor, provocând o infecție bacteriană secundară, ceea ce agravează situația și poate necesita tratament cu antibiotice.

Factorii care cresc riscul de sinuzită includ:

  • răcelile frecvente și prelungite;
  • alergiile care cauzează congestia nazală;
  • expunerea la fum de țigară sau poluare;
  • anomaliile structurale (precum deviația de sept);
  • polipi nazali.

La copii, sinuzitele pot fi mai frecvente din cauza pasajelor nazale mai înguste, care se pot bloca mai ușor.

Cum se manifestă sinuzita la copii

Manifestările sinuzitei la copii includ:

  • secreții nazale groase, galben-verzui, care persistă mai mult de 10-14 zile;
  • tuse persistentă, accentuată pe timpul nopții;
  • respirație cu miros neplăcut;
  • febră;
  • umflături în jurul ochilor, mai ales dimineața;
  • iritabilitate și oboseală.

Tipuri de sinuzite după vârsta copilului

Sinusurile nu sunt complet dezvoltate la naștere, iar maturizarea lor continuă până la vârsta adultă. Datorită faptului că sinusurile se dezvoltă în primii ani de viață, anumite tipuri de sinuzite sunt mai frecvente în funcție de vârstă:

  • Sinusurile frontale (deasupra ochilor) se dezvoltă după 2 ani, cresc semnificativ în adolescență și finalizează dezvoltarea în jurul vârstei de 40 de ani.
  • Sinusurile maxilare (de-o parte și de alta a nasului, sub ochi) se formează intrauterin, fiind pline cu lichid amniotic la naștere. Acestea trec prin două etape de creștere rapidă: prima între 0-3 ani și a doua între 7-12 ani, odată cu erupția dentară definitivă.
  • Sinusurile sfenoidale (la baza craniului) încep să se formeze din trei piese care fuzionează în primul an, dar pneumatizarea începe după 10 ani și continuă până la 18 ani.
  • Sinusurile etmoidale (între ochi și baza nasului) se dezvoltă de la naștere până la 2 ani, finalizându-se în jurul vârstei de 12 ani.

Înțelegerea acestor etape ajută părinții să recunoască mai ușor simptomele specifice fiecărei vârste și să acționeze prompt pentru a preveni complicațiile, a explicat dr. Mădălina Baciu, medic primar ORL, Hyperclinica MedLife Constanța. Astfel, până la 2 ani copiii pot suferi doar de etmoidite, fiindcă sinusurile etmoidale sunt singurele dezvoltate. După 5 ani, sfenoiditele pot apărea odată cu dezvoltarea sinusurilor sfenoidale, iar după 7-8 ani sunt posibile și sinuzitele frontale.

Semnele fiecărui tip de sinuzită la copii

Sinuzita se manifestă diferit în funcție de vârsta copilului și sinusurile afectate.

1. Etmoidita (cea mai comună la copiii sub 2 ani) include:

  • Secreții nazale groase, galben-verzui;
  • Febră ridicată;
  • Umflarea și roșeața pleoapei interne (în unghiul intern al ochiului);
  • Durere sau presiune la rădăcina nasului și între ochi;
  • Iritabilitate, oboseală și lipsa apetitului.

2. Sinuzita maxilară (frecventă după 5-6 ani) se manifestă prin:

  • Durere sau presiune la nivelul obrajilor (sub ochi);
  • Secreții nazale persistente, galben-verzui, mai abundente pe o singură nară;
  • Tuse nocturnă cauzată de secrețiile scurse în gât;
  • Respirație cu miros neplăcut;
  • Dureri dentare (în special la dinții superiori).

3. Sinuzita sfenoidală (apare de obicei după 5-7 ani):

  • Dureri profunde la frunte, tâmple și în spatele ochilor;
  • Dureri de cap persistente, care nu cedează cu analgezice obișnuite;
  • Febră moderată sau ridicată;
  • Vedere încețoșată sau durere oculară;
  • Senzația de presiune în cap, agravată de aplecare.

4. Sinuzita frontală (apare după 7-8 ani):

  • Durere intensă în frunte, agravată dimineața și la aplecare;
  • Secreții nazale groase, galben-verzui;
  • Sensibilitate la frunte la atingere;
  • Febră moderată;
  • Stare de oboseală și iritabilitate.

Complicațiile cauzate de secrețiile nazale neeliminate eficient

Suflatul greșit și incomplet al nasului în timpul răcelilor la copii poate duce la complicații, incluzând sinuzita. Secrețiile nazale neeliminate eficient pot provoca complicații precum:

  • tuse persistentă, în special noaptea, unde mucusul acumulat se scurge în spatele gâtului, provocând iritații și tuse persistentă, mai frecventă în sinuzita maxilară, după vârsta de 5-6 ani.
  • infecții ale urechii medii (otite), deoarece mucusul poate bloca trompa lui Eustachio, favorizând dezvoltarea bacteriilor și cauzând dureri și febră (în cazul sinuzitei maxilare).
  • dificultăți respiratorii și risc de sufocare, la sugari, congestia nazală poate cauza dificultăți în alimentație și somn, crescând riscul de sufocare.

Cum se diagnostică sinuzita

Este posibil să fie complicat să distingi o infecție a sinusurilor de o răceală, mai ales în primele zile ale bolii. Medicul poate determina sinuzita bacteriană în urma examinării și întrebărilor referitoare la evoluția simptomelor.

Pentru copiii mai mari, dacă există motive de îngrijorare în legătură cu infecția care se extinde dincolo de sinusuri, medicul poate recomanda tomografii computerizate (CT) sau examinări RMN pentru confirmarea diagnosticului.

Tratamentul sinuzitei

Statisticile indică faptul că aproximativ 40% dintre sinuzitele bacteriene și 98% dintre cele virale se vindecă fără tratament.

Tratamentul sinuzitelor bacteriene implică administrarea de antibiotice care vizează infecția bacteriană, alături de un tratament simptomatic pentru ameliorarea disconfortului. Durata tratamentului cu antibiotice variază între 8-14 zile, în funcție de severitatea infecției. Este crucial ca tratamentul să nu fie oprit sau doza să nu fie micșorată odată ce simptomele se îmbunătățesc, pentru a evita recidivele.

Tratamentul simptomatic general include antiinflamatoare, analgezice și antialergice care ajută la reducerea inflamației și disconfortului.

Tratamentul local urmărește să deblocheze canalul de drenaj al sinusurilor afectate. Metodele utilizate includ:

  • spray-uri vasoconstrictoare sau glucocorticoizi intranazali pentru a reduce umflarea mucoasei nazale;
  • meșe vasoconstrictoare pentru reducerea congestiei;
  • puncții pentru sinuzita maxilară – o intervenție chirurgicală care creează un nou canal de drenaj prin perforarea pereților nazosinusali, realizată exclusiv de medici specializați. Aceasta permite aspirarea secrețiilor pentru analiză bacteriologică și administrarea de antibiotice direct în sinus. Deși metoda a fost frecvent utilizată, astăzi este din ce în ce mai des înlocuită cu chirurgia endoscopică.

În cazurile grave sau complicate, tratamentul chirurgical este necesar, fiind realizat sub anestezie generală de către un medic ORL sau un chirurg oromaxilo-facial în cazul sinuzitelor odontogene (întreținute de probleme dentare). Aceasta este indicată atunci când sinuzita nu răspunde la tratamentele standard sau când apar complicații severe.

Igiena nazală este esențială pentru prevenirea sinuzitelor

Recomandari
Show Cookie Preferences