Risipa alimentară: În ciuda mitului, nu cei care au experimentat comunismul, ci generația Z este cea care risipește cele mai multe alimente

Fiecare român aruncă anual aproximativ 70 de kilograme de alimente, deși mulți dintre ei își doresc să reducă risipa. Inteligența artificială poate contribui la acest demers.

• 85% dintre români își fac cumpărăturile de mai multe ori pe săptămână sau chiar zilnic.

• 70% dintre români intenționează să disminueze cantitatea de alimente aruncate.

• 59% dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă se simt flămânzi la cumpărături.

• Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente, 57% dintre aceștia având obiceiul de a cumpăra excesiv.

Recent, în România a fost introdusă o lege care vizează stoparea risipei alimentare, oferind consumatorilor acces la prețuri reduse pentru alimente aproape de expirare și simplificând procesul de donație a alimentelor către organizațiile caritabile.

Românii sunt generoși în ceea ce privește donațiile de alimente

Federația Băncilor pentru Alimente din România a anunțat că, în prima etapă a Colectei Naționale de Alimente, s-au strâns 200,97 tone de alimente donate, cu 171 tone mai mult decât în ediția anterioară, ceea ce a echivalat cu 937 porții de hrană pentru cei în nevoie. Aproape 1000 de români au cumpărat și donat alimente de bază neperisabile, fiecare contribuind cu circa 1 kg.

Care sunt alimentele cele mai des aruncate de români?

În România, se risipesc aproape 2,5 milioane de tone de alimente anual, fiecare român aruncând aproximativ 70 kg de hrană. Cele mai frecvente produse risipite sunt legumele, fructele și mâncarea gătită, afirmă Gabriel Sescu, președintele Federației Băncilor pentru Alimente.

„În România nu ar trebui să existe această risipă, având în vedere că am trecut printr-o perioadă în care mâncarea era greu de găsit. Din păcate, această experiență a generat o mentalitate de frustrare în rândul celor trecuți de 50 de ani, care cumpără mai mult decât au nevoie. Cumpărăm cantități mari, adesea mai mult decât putem consuma. Recomandările sunt să nu mergem la cumpărături flămânzi, să avem o listă și să o respectăm.”

În special legumele și fructele, care se strică repede, sunt printre cele mai aruncate. De asemenea, multe persoane gătesc mai mult decât consumă acasă, ceea ce contribuie la risipă. Este important să gătim porții corecte și să folosim resursele disponibile eficient.”

Eforturi pentru a reduce risipa alimentară în rândul românilor. 70% dintre români iau măsuri pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată.

Cele mai frecvente categorii de alimente aruncate includ mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea (35%) și fructele (34%).

Printre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani, risipa de mâncare gătită este menționată mai frecvent (65%), iar bărbații aruncă mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).

Principalele cauze ale risipei alimentare sunt achizițiile excesive și expirarea produselor înainte de a fi consumate (47%), precum și gătirea în cantități mari (38%). Tinerii de 25-34 de ani sunt cei mai predispuși să cumpere excesiv (56%) și să gătească mai mult decât consumă (49%), evidențiind o tendință crescută de consumerism.

Românii devin din ce în ce mai conștienți de importanța gestionării eficiente a alimentelor, luând măsuri precum depozitarea și congelarea corectă a alimentelor pentru a prelungi termenul de valabilitate (73%), evaluarea porțiilor necesare (71%), respectarea unei liste de cumpărături (71%) și achiziția de produse alimentare pe termen scurt (65%).

Femeile manifestă o deschidere mai mare decât bărbații față de măsurile de reducere a risipei alimentare, având o implicare mai mare în gestionarea alimentelor acasă. Persoanele cu vârsta peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect produsele alimentare (84%).

„Studiul arată o conștientizare crescândă a românilor privind necesitatea de a reduce risipa alimentară, motivațiile fiind influențate atât de aspectele financiare, cât și de responsabilitatea față de mediu. Este esențială educația și sprijinul oferit consumatorilor pentru adoptarea unor comportamente care să reducă risipa alimentară,” a spus Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.

6 din 10 români cumpără mai mult dacă le este foame.

71% dintre respondenți estimează că pierd sub 50 RON pe săptămână din cauza risipei alimentare, în special persoanele de peste 55 de ani (89%). 19% consideră că pierd între 51-100 RON, iar dintre tineri, 32% se încadrează în această categorie.

Cu ocazia sărbătorilor de Paște, majoritatea românilor (79%) intenționează să păstreze tradiția mesei acasă, iar 75% estimează că vor arunca aproximativ 10% din cantitatea totală de alimente pregătită.

„Ne angajăm să continuăm educația și sprijinul consumatorilor în comportamente responsabile. Obiectivul nostru este să contribuim la reducerea risipei alimentare și să colaborăm cu parteneri pentru a promova practici mai sustenabile,” a declarat Elena Pap, CEO Up România.

Studiul a arătat că există o tendință alarmantă printre români de a cumpăra mai mult dacă se simt flămânzi. 6 din 10 respondenți admit că achiziționează mai multe produse în astfel de situații, iar 51% dintre aceștia spun că achizițiile cresc cu până la 10%. 41% notează o creștere între 10%-30%.

În ceea ce privește comportamentele responsabile la cumpărături, 57% dintre respondenți și-ar dori o zonă cu produse la preț redus, pe care să le cumpere și consume imediat, în special cei dintre 35 și 44 de ani (65%); 53% și-ar dori opțiuni pentru achiziționarea de produse vrac sau la bucată.

De asemenea, 90% dintre români verifică termenul de valabilitate al produselor, deși tinerii între 18 și 24 de ani fac acest lucru într-o proporție mai mică (77%). 86% dintre cei care verifică data de expirare afirmă că o fac aproape întotdeauna.

În restaurante, românii ar fi mai predispuși să acționeze responsabil dacă ar fi informați și susținuți să ia acasă mâncarea neconsumată (61%) și dacă ar avea opțiunea între porții medii și mari (50%).

Generația Z (18-24 ani), cea mai mare parte a risipei alimentare

Datele studiului arată că tinerii din Generația Z (18-24 ani) risipesc alimente în mod semnificativ. Peste o treime dintre ei spun că pierd între 51-100 RON pe săptămână din cauză că aruncă alimente (36% din Generația Z comparativ cu 19% pentru totalul eșantionului).

Cauzele risipei alimentare pentru tineri includ lipsa informațiilor despre măsurile de prevenire (19% vs. 10% din total) și tendința de a cumpăra mai multe produse decât necesare (57% vs. 47%). Produsele lactate (43% vs. 16%) și cele din carne (23% vs. 10%) sunt cele mai risipite.

Reprezentanții Generației Z sunt, de asemenea, mai puțin dispuși să adopte măsuri de reducere a risipei alimentare, criteriul achiziționării de produse pe termen scurt fiind acceptat doar de 51% dintre aceștia, comparativ cu 65% din totalul eșantionului.

Aproape de prima generație de aplicații împotriva risipei alimentare

Startup-ul românesc Bonapp.eco a lansat o aplicație destinată combaterii risipei alimentare, anunțând recent o rundă de finanțare pre-seed de 600.000 EUR și estimează să ajungă la venituri de un milion de EUR în 2024.

Investiția a fost realizată prin business angels și SeedBlink, o platformă de coinvestiții pentru startup-uri tehnologice.

Bonapp.eco, care vinde alimente la preț redus care se apropie de expirare, a fost înființată în noiembrie 2021 de un antreprenor cu experiență în domeniul tehnologic.

O altă aplicație, Munch, a fost lansată în România pe 25 martie, vizând reducerea risipei alimentare și extinderea în întreaga regiune.

„Această finanțare ne ajută să ne stabilim o prezență solidă în România, începând cu București, și să dezvoltăm Munch într-o țară apreciată pentru mâncarea sa delicioasă și ospitalitate. Căutăm persoane pasionate care doresc să contribuie la reducerea risipei alimentare,” a declarat CEO-ul Munch, Bence Zwecker.

Situația risipei alimentare în alte state din UE

• Analizând situația risipei alimentare în state europene, s-au observat provocări similare.

În 2020, risipa alimentară în Franța era estimată la 8,7 milioane de tone, cu 46% provenind din gospodării. Diverse inițiative au fost implementate pentru a reduce acest fenomen.

Parisul a stabilit un obiectiv de reducere a risipei alimentare cu 50% până în 2025, prin intermediul unor legi destinate să faciliteze gestionarea deșeurilor.

În Cehia nu există o strategie bine definită de reducere a risipei, iar majoritatea acțiunilor se concentrează pe redistribuirea alimentelor către băncile de alimente.

În Bulgaria, startup-ul Foodobox colaborează cu restaurante pentru a reduce risipa, salvând 50.000 de kilograme de alimente de la deșeuri.

În 2022, România a risipit aproximativ 600.000 de tone de alimente, majoritatea din industrie, conform INS.

Banca Bulgară de Alimente, activă de peste 10 ani, a reușit să reducă risipa prin donații, estimând valoarea alimentelor salvate la 1 milion de euro.

• Acest articol face parte dintr-un proiect european dedicat promovării parteneriatelor jurnalistice internaționale.

–