România, printre cele mai afectate țări de pierderile de apă și de apa necontorizată
Conform datelor furnizate de EurEau, la nivel european, din patru pahare de apă curată produse, unul nu ajunge niciodată la consumator. Această situație influențează atât investițiile companiilor de utilități, cât și costurile facturilor pentru consumatori, care suportă în mod inevitabil aceste pierderi.
În contrast cu România, Bulgaria și Italia, țări precum Germania, Luxemburg, Olanda și Danemarca se află în topul celor mai eficiente state în gestionarea pierderilor de apă, având un procent foarte scăzut de apă necontorizată și, astfel, un consum redus de energie și emisii de CO2.
Pierderea apei necontorizate afectează nu doar resursele de apă, ci și energia consumată în extragerea și distribuția acesteia.
În Uniunea Europeană, sectorul apei contribuie cu 8% la emisiile totale de gaze cu efect de seră. Anual, pierderile de apă din întreaga Europă ar putea satisface consumul mediu al populațiilor din Austria și Germania combinate.
„Pierderile europene de apă în fiecare an generează o cantitate de CO2 echivalentă cu emisiile provenite din peste 664 de mii de zboruri Paris – New York. Este esențial să conștientizăm această problemă, deoarece prin reducerea scurgerilor și gestionarea eficientă a presiunii apei, putem sprijini România în atingerea obiectivului de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050”, afirmă Kenny Khoo, Managing Director Eastern Europe South la Xylem, companie ce utilizează date de la Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană.
Un instrument dedicat evaluează impactul pierderilor de apă, pierderile de energie și emisiile de CO2 generate, oferind o simulare a economiilor potențiale prin implementarea de noi soluții de gestionare a apei. Aceste soluții includ contoare inteligente, platforme digitale, evaluări ale conductelor și pompe cu eficiență energetică, menite să prevină risipirea resurselor.
„Există soluții disponibile pentru a facilita tranziția către zero emisii nete și pentru a reduce costurile de operare. Această direcție ar trebui să fie o prioritate pentru toate industriile, dar mai ales pentru cele cu impact semnificativ asupra mediului. Din păcate, industria apei din România are încă un drum lung până la realizarea acestei tranziții”, concluzionează Kenny Khoo.
