România se află pe ultimele poziții în Uniunea Europeană în ceea ce privește capacitatea de a satisface nevoile fundamentale ale cetățenilor, conform unui raport
Conform celei mai recente ediții a Indicelui de Progres Social, România a obținut în 2024 un scor îmbunătățit care reflectă calitatea vieții și bunăstarea socială, ocupând locul 45 la nivel mondial, însă rămâne sub majoritatea țărilor din UE. Această evaluare a fost realizată de organizația non-profit Social Progress Imperative, în colaborare cu Deloitte, analizând 170 de state. Progresul social este definit prin capacitatea unui stat de a îndeplini nevoile fundamentale ale cetățenilor și de a promova o calitate a vieții superioară.
Deși România a avansat o poziție în clasament față de 2023, înregistrând locul 46, a avut scăderi atât în categoria nevoilor fundamentale (locul 49, de la 46), cât și în bunăstare (locul 61, de la 49).
Atunci când examinăm indicatorii acoperiți de aceste trei domenii, România a obținut cele mai bune performanțe la libertatea personală (locul 37 mondial), nutriție și îngrijire medicală (41), acces la informații și comunicații (42) și locuințe (43). Pe de altă parte, cele mai slabe scoruri au fost observate în sănătate (locul 83 mondial), educație de bază (80) și apă și salubritate (72), evidențiind decalajul față de țările cu caracteristici comparabile, cum ar fi Ungaria, Croația, Grecia și statele baltice, conform raportului.
„Indicele de Progres Social servește ca un instrument esențial pentru a înțelege impactul diferitelor tipuri de instabilitate care au afectat lumea recent – cum ar fi pandemia, tensiunile politice și geopolitice, criza energetică, inflația și schimbările climatice. Rezultatele raportului actual de la Social Progress Imperative demonstrează că stagnarea din 2022 nu a fost temporară, ci că indicatorii socio-umani au fost destabilizați în mod similar cu cei pur economici. În comparația dintre evoluția PIB-ului și a Indicelui de Progres Social, observăm fluctuații semnificative: diferite state au avut succesuri diverse în a transforma creșterea economică în beneficii sociale sustenabile. Stabilitatea și performanța României în acest clasament rămân încurajatoare în contextul general, sugerând necesitatea unor investiții strategice în educație, sănătate și mediu”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Relația dintre evoluția PIB-ului și a Indicelui de Progres Social nu este una directă, iar corelația dintre cele două a devenit din ce în ce mai puțin evidentă în perioada post-pandemică, conform raportului. Spre exemplu, Danemarca și Statele Unite au un PIB per capita asemănător, dar prima este pe primul loc în clasamentul global, în timp ce a doua se află în scădere rapidă; în 2024, indicele american era cu zece puncte mai mic decât cel danez (91,95 comparativ cu 81,65).
Țările nordice conduc la nivel global
Norvegia continuă să fie lider absolut al clasamentului în 2024, cu un scor în creștere, de 91,95 (comparativ cu 90,74 în anul precedent), fiind urmată îndeaproape de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate având scoruri peste 90, dar fără variații semnificative.
Europa domină primele douăzeci de poziții, având 15 state în acest grup. Între acestea se numără Islanda, Luxemburg, Olanda, Irlanda, Germania, Austria, Belgia, Estonia, Slovenia și Regatul Unit. Singurele țări din alte continente incluse în acest grup de elită sunt Australia (locul 12), Japonia (14), Singapore (15), Canada (18) și Noua Zeelandă (19).
Statele Unite ocupă locul 31 în clasament (categoria a doua), cu un scor de 81,65, în scădere, având statut de excepție printre marile economii globale, în contextul în care calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor au înregistrat o deteriorare în perioada 2011-2024.
Printre marile economii emergente, Brazilia (locul 55, categoria a doua) este singura care a înregistrat un progres în 2024, conducând de asemenea și în ceea ce privește cele mai bune creșteri începând cu 2023. În contrast, China (72) a scăzut ușor, în timp ce Rusia (77) și India (111) au stagnat.
Raportul Indexului de Progres Social este publicat anual din 2011 de Social Progress Imperative, calculând acest indice pe baza a trei dimensiuni principale: nevoi fundamentale (hrană, îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuințe, siguranță personală), bunăstare (educație, acces la informație și comunicații, sănătate, calitatea mediului) și oportunități (drepturi individuale și libertate de expresie, inclusiv libertate personală și alegere, inclusiune, educație avansată).
