Moștenirea lui Iliescu și iresponsabilitatea în gestionarea fondurilor publice: o provocare pentru onorabilitatea guvernului Bolojan
Ilie Bolojan a identificat ca prioritate principală scăderea cheltuielilor în guvernare. Premierul a început prin reorganizarea unei structuri a guvernului, diminuând un comitet de 17 persoane cu un venit de 4.000 euro net pe lună la un comitet format din 5 membri cu un venit de 1.000 euro net pe lună. Totuși, reducerea cheltuielilor va necesita mult mai multe măsuri complexe, conform disidentului Gabriel Andreescu.
Există numeroase instituții care au fost configurate astfel încât să ofere locuri pentru clientele politice, iar transformarea acestora necesită aprobarea Parlamentului. Astfel, există o discrepanță semnificativă între posibilitățile reale de restructurare și limitările legale. În cazul în care cheltuielile bugetului public sunt supuse abuzurilor sub autoritatea Guvernului, luarea de măsuri corective devine o problemă de onorabilitate, exemplificată prin Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989.
O creație a lui Ion Iliescu
În 2004, spre sfârșitul mandatului său, Ion Iliescu a decis înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD). Prin acte normative, Iliescu a fost numit președinte al Institutului, având ulterior prerogativa de a numi 25 de membri permanenți ai Colegiului național. IRRD a avut sediul într-o clădire de patrimoniu din strada C.A. Rosetti nr. 33.
Institutul era condus de un director general și un director adjunct, beneficiind de salarii echivalente cu cele de secretar de stat și subsecretar de stat. În 2019, Viorica Dăncilă, pe atunci Prim-ministru, a amendat printr-o ordonanță structura anterioară, introducând funcția de „secretar general, cu rang de secretar de stat”.
Intervenția premierului Dăncilă a venit în urma unei situații problematice pentru Institut. Președintele IRRD și directorul general (Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu la acea vreme) l-au numit pe Emilian Vasile Cutean în funcția de Secretar General, o decizie ilegală, deoarece această funcție nu era prevăzută de statutele Institutului. Auditul Financiar al Curții de Conturi a constatat că între 1 mai 2018 și 30 martie 2019, managementul lui Cutean a generat un prejudiciu de 171.520 lei.
IRRD, o manifestare a iresponsabilității
Povestea lui Emilian Vasile Cutean ca Secretar General al IRRD reflectă o realitate sumbră. Prejudiciul cauzat Institutului între 2018 și 2019 este un aspect minor în biografia sa. Fost strungar, cascador, și mai apoi politician, Cutean a fost condamnat definitiv în 2012 pentru abuz în serviciu. Acțiunile sale în cadrul IRRD au adus institutul în diverse litigii.
Misiunea IRRD de a investiga evenimentele Revoluției Române a fost deviată, fiind folosită mai degrabă pentru interese personale. Institutul a publicat revista Caietele Revoluției, a finanțat studii despre evenimentele din 1989 și a organizat conferințe, dar nu a reușit să îndeplinească rolul său fundamental.
Interactiunile dintre membrii Institutului, în special apelurile la promovarea tezelor securității și a foștilor ofițeri de Securitate, au generat controverse. Constantin Corneanu, un nume proeminent, a fost implicat în analizarea textelor propuse de foști ofițeri de Securitate, iar atitudinea lui Cutean, care a negat legătura unor evenimente violente cu Revoluția, pune sub semnul întrebării natura misiunii Institutului.
Dificultățile în reforma IRRD
Pe 15 februarie 2021, diverse organizații și intelectuali au cerut desființarea IRRD, ceea ce a condus Senatul să voteze oprirea Institutului. Totuși, inițiativa s-a blocat din cauza unor vicii procedurale, influențate de structurile PSD. Acest demers a dus la demisia lui Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu.
Petre Roman a preluat conducerea IRRD în speranța de a-o reforma, angajându-l pe Andrei Ursu în funcția de director științific. Aceștia au reușit să publice o cercetare relevantă despre Revoluția din 1989, dar reformele au fost rapid contestate de grupuri PSD din interior.
Însă, pe scurt, inițiativele lui Ursu au fost subminate, iar cercetătorii angajați au părăsit Institutul în urma presiunilor.
O instituție problematică
În 2024, statul român continua să plătească pentru un secretar general, un director general, un director de Cabinet, un consilier și diverse funcții de cercetare, generând o povară financiară care nu contribuie la avansarea cercetării Revoluției Române. În contextul politic de austeritate, desființarea IRRD ar trebui să fie o testare a onorabilității lui Bolojan și a echipei sale, având în vedere că Institutul se află sub autoritatea guvernamentală.
Cercetarea Revoluției Române și cinstirea acestui moment istoric sunt priorități esențiale. Însă, aceste direcții ar putea beneficia mult mai mult de pe urma unui cadru de lucru, cum ar fi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și a Memoriei Exilului Românesc.
*Inițial publicat pe Contributors.
[1] https://bit.ly/4ewX6Oi.
[2] Legea 556/2004 și Decretul 1151 din 14 decembrie 2004.
[3] https://bit.ly/4lwWQko.
[4] Detalii legate de inculpați și de alte scandale sunt disponibile în sursele oficiale.
[5] Caietele Revoluției conțin referințe controversate care influențează discuțiile despre Revoluția Română.
[6] Datele sunt dintr-un raport adresat Senatului României la 14 februarie 2023.
[7] Semnatarii cererii de desființare denunțau ipocrizia științifică în cercetarea represiuni.
[8] Volumul publicat reflectă descoperirile referitoare la implicațiile fostei Securități.
[9] Detalii despre personalitățile implicate în controversele IRRD sunt disponibile public.
[10] Demisiile cercetătorilor au fost un act de solidaritate.
[11] Resursele financiare ale IRRD au fost incluse în bugetul de stat, iar modificările recente au fost aprobate pe 26 ianuarie 2024.
