Kremlinul răspunde acuzațiilor de tergiversare a negocierilor de pace cu Ucraina, invocând „realitățile de pe teren”

Marți, Kremlinul a respins acuzațiile emisarului special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, care susține că Rusia întârzie negocierile de pace. Moscova a afirmat că a respectat toate înțelegerile anterioare în cadrul negocierilor, conform articolului din Reuters.

Keith Kellogg, emisarul special al lui Trump, a declarat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp în timp ce efectuează bombardamente asupra civililor din Ucraina”.

În replică la aceste comentarii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat aprecierea Moscovei pentru ajutorul echipei lui Trump în facilitarea negocierilor, însă a subliniat că Rusia nu întârzie discuțiile.

„Nimeni nu încetinește procesul ici”, a afirmat Peskov reporterilor din Moscova.

„Suntem, firește, în favoarea atingerii obiectivelor pe care ni le-am propus prin operațiunea militară specială, utilizând mijloace politice și diplomatice. Prin urmare, nu avem motive să prelungim acest proces”, a adăugat purtătorul de cuvânt al președinției ruse.

Peskov a menționat că termenii pentru o a treia rundă de negocieri nu au fost încă stabiliți.

Kellogg face apel la negocieri trilaterale

Kremlinul a fost acuzat de întârzierea negocierilor în mod „orwellian”, dând vina pe Kiev și Washington, informează Keith Kellogg, conform unei publicații independente din Rusia, The Moscow Times.

„Afirmatiile Rusiei potrivit cărora SUA și Ucraina sunt cele care tergiversează negocierile sunt neîntemeiate. Facem apel pentru o încetare a focului imediată și trecerea la discuții trilaterale pentru a pune capăt conflictului”, a declarat Kellogg printr-un mesaj pe platforma social media X.

Comentariile emisarului special al lui Trump au venit ca răspuns la declarațiile anterioare ale lui Dmitri Peskov, care subliniase că evoluția negocierilor depinde de poziția Ucrainei și eficiența medierii din partea SUA.

Moscova cere recunoașterea „realităților de pe teren”, în timp ce Zelenski avertizează despre un „ultimatum”

Peskov a reafirmat luni că poziția Rusiei este „bine cunoscută” și a reiterat necesitatea de a lua în considerare „realitățile de pe teren”.

Sub presiunea SUA, Rusia și Ucraina au reluat negocierile directe după o pauză de trei ani, organizând două întâlniri la Istanbul pe 16 mai și 2 iunie.

În cadrul ultimei întâlniri, cele două părți au făcut un schimb de „memorandumuri” – documente care conțin condițiile fiecărei părți pentru încheierea războiului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a considerat că memorandumurile rusești reprezintă un alt „ultimatum” pe care nimeni „nu-l va lua în serios”.

Moscova solicită în cadrul memorandumului său recunoașterea internațională a peninsulei Crimeea (anexată în 2014) și a regiunilor ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie (anexate în 2022) ca teritorii ale Federației Ruse, precum și retragerea trupelor ucrainene din aceste zone, dintre care doar Luhansk și Crimeea se află integral sub control rusesc.

„Aceste cereri contravin evident Cartei ONU, bunului simț și Constituției Ucrainei”, a afirmat Zelenski, conform unei surse din Euronews, adăugând că actualul format de negocieri nu va conduce la progrese.

În acest context, Zelenski a pledat pentru un armistițiu cu Rusia înainte de o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin, la care ar putea participa și președintele american Donald Trump.