Sfântul Sinod al BOR aprobă canonizarea a 16 femei cu viaţă sfântă

Femei trec prin curtea ansamblului Patriarhal în timp ce este întrunit Sfântul Sinod al BOR (august 2017). FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
În cadrul unei şedinţe desfăşurate marţi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dat undă verde canonizării a 16 femei remarcabile, recunoscute pentru viaţa lor sfântă (muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare).
Această şedinţă a avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Un comunicat emis de Patriarhia Română, preluat de Agerpres, detaliază numele acestor sfinte:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, purtând titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, celebrarea având loc în data de 16 august;
- Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, celebrată în data de 12 aprilie;
- Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), denumită Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti, cu prăznuire în data de 19 decembrie;
- Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), având titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, sărbătorită pe 5 iunie;
- Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (fostă Despina Miliţa), cu prăznuire pe 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962), venerată ca Sfânta Magdalena de la Mălainiţa, celebrată pe 15 octombrie;
- Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, cu prăznuire în data de 4 mai;
- Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), purtând titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, sărbătorită pe 17 august;
- Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, celebrată, de asemenea, pe 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, intitulată Sfânta Olimpia din Fărcaşa, celebrată pe 4 iulie;
- Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare si martir, timp de 15 ani deportată în Siberia, cunoscută ca Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi, sărbătorită pe 24 mai;
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), purtând titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, cu prăznuire în data de 17 august;
- Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, numită Sfânta Anastasia Şaguna, mama acestuia, sărbătorită pe 1 decembrie;
- Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, având titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, cu prăznuire pe 6 iulie;
- Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cunoscută ca Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, cu prăznuire în data de 23 decembrie;
- Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), purtând titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, venerată pe 5 mai.
Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române vor continua şi în ziua următoare.
Recomandari