Strategia Kremlinului, după ce cetățenii ruși s-au plâns de creșterea prețurilor la utilități: campanie cu „boți” care a invadat internetul

Kremlinul a inițiat o campanie online utilizând roboți, cunoscuți sub denumirea de „boți”, pentru a explica cele mai semnificative majorări ale tarifelor la utilități din ultimii ani, conform informațiilor publicate marți de publicația de știri Agentsvo, care operează din exil.

Referindu-se la date colectate de Botnadzor, un proiect ce monitorizează activitatea „boților” care collagenză instituțiile de stat din Rusia, Agentsvo a subliniat că aproape 20% din comentariile de pe rețeaua socială VKontakte legate de majorarea tarifelor la utilități din 29 iunie au fost generate de conturi asociate Kremlinului.

Dintre cele 10.717 comentarii analizate, 2.048, adică aproape 19%, au provenit de la conturi legate de autoritățile ruse sau de campanii de comunicare în favoarea guvernului, după cum a raportat publicația independentă The Moscow Times.

Comentariile promovau de obicei creșterile tarifelor ca fiind normale, justificate sau chiar benefice, adesea menționând că și salariile populației sunt în creștere.

Campania a inclus atât conturi ce susțineau mesaje de nivel federal, cât și conturi regionale care promovau poziții ale autorităților locale.

În data de marți, tarifele la utilități au crescut cu o medie națională de 11,9%, comparativ cu 9,8% în anul anterior și 8,1% în 2023.

Un utilizator de tip „bot” a afirmat: „Creșterea prețurilor la utilități este un fenomen frecvent, iar cetățenii se plâng, dar în cele din urmă se conformează.”

Un alt mesaj descria aceste majorări ca fiind „prețul pentru stabilitate”.

Alte postări au încercat să diminueze impactul economic al acestor creșteri, subliniind politicile guvernamentale de indexare a salariilor, afirmând că „salariile au fost ajustate de două ori cu 14%, ceea ce este mai mult decât suficient pentru plata utilităților.”

În regiunile afectate în mod special de creșterea prețurilor, „boții” au încercat să devieze atenția sau să reducă severitatea criticilor.

De exemplu, un comentariu asociat unei știri din regiunea Murmansk afirma: „Creșterile sunt generalizate, așa că de ce să ne concentrăm pe această regiune în mod special?”

Un alt comentariu, sub o postare despre tarifele în regiunea Novosibirsk, a minimalizat schimbările, sugerând că acestea „nu sunt semnificative suficiente pentru a justifica o atenție mediatică sporită.”

Cu toate acestea, statisticile arată altceva. Unele regiuni au înregistrat majorări mult peste medie, cele mai mari având loc în regiunile Perm (21,1%), Arkhangelsk (20%) și Kemerovo (19,8%).

Tarifele au crescut cu peste 15% în republicile Dagestan (17,5%), Ingușetia (17,6%), Osetia de Nord (19,1%) și Tatarstan (17,5%), precum și în regiunile Altai (15,5%) și Chelyabinsk (18%).

Regiunile Leningrad, Yaroslavl, Murmansk și Novgorod, alături de Moscova, au experimentat creșteri de 15%.

Deși directivele federale stabilesc limite superioare pentru majorarea tarifelor, derogările permit administrațiilor regionale și locale să crească prețurile peste aceste limite în anumite condiții, cum ar fi investițiile în infrastructură sau modernizarea acestora.

Chiar dacă există limite stabilite la nivel federal, aceste restricții pot să nu se aplice în toate circumstanțele; responsabilitatea stabilirii nivelului final de indexare revine autorităților locale. Drept urmare, unele municipalități au înregistrat majorări care depășesc semnificativ mediile naționale sau regionale.

De exemplu, în Ijevsk, majorarea a ajuns la 38%, comparativ cu 15% media din întreaga republică Udmurtia. În Omsk, tarifele au crescut cu 39,6%.

Ministerul rus al Construcțiilor a justificat creșterile de prețuri, invocând costurile crescute ale resurselor și necesitatea modernizării sistemelor de utilități învechite.

În luna mai, Vladimir Koshelev, vicepreședinte al Comisiei pentru Construcții din Duma de Stat, a atribuit această creștere inflației și necesității de modernizare a infrastructurii de utilități vechi.