Curtea Constituțională îi restaurează fostului președinte Traian Băsescu privilegiile după o perioadă de trei ani

Pe 1 iulie, Curtea Constituțională a decis că modificarea legislativă ce a condus la retragerea anumitor beneficii de către fostul președinte Traian Băsescu este neconstituțională. Băsescu nu a oferit comentarii referitoare la verdictul Curții.

În data de 1 iulie 2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate formulată de Traian Băsescu vizavi de prevederile Legii nr. 243/2021. Hotărârea a fost unanimă, conform unor posturi de televiziune.

Decizia Curții Constituționale îi permite lui Traian Băsescu să recupereze următoarele beneficii:

• o locuință de protocol destinată reședinței, care include un spațiu pentru cabinet de lucru, cu un post de consilier și unul de secretar

• o indemnizație lunară echivalentă cu 75% din salariul Președintelui României în funcție

• pază, protecție și utilizarea gratuită a unui autoturism asigurat permanent de Serviciul de Protecție și Pază.

Hotărârea CCR a venit după o perioadă de trei ani în care Băsescu a contestat, prin intermediul Curții de Apel București, modificările introduse în Legea 406/2001, care i-au restrâns privilegiile.

Modificarea contestată, implementată în 2021 și aplicată începând din 2022, stipula că foștii președinți nu pot beneficia de anumite privilegii dacă au fost declarați prin hotărâre judecătorească că au colaborat cu fosta Securitate.

Traian Băsescu, stabilit colaborator al Securității în 2022

Pe 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, având nume conspirativ „Petrov”.

După decizia instanței, fostul președinte a anunțat că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului.

Conform CNSAS, Băsescu ar fi furnizat informații care au condus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină.

Din documentele prezentate în instanță de CNSAS reiese că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de Securitate, cu grad de locotenent-colonel, și că ar fi scris două note informative.

CNSAS a evidențiat că, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Băsescu a oferit informații care denunțau activități anti-regimul comunist, inclusiv intenția de a călători în străinătate și relațiile cu cetățeni străini, documentate în notele informative din 05.05.1975.

CNSAS a susținut că informațiile furnizate de Băsescu au avut un impact negativ asupra dreptului la viață privată și la liberă circulație, conform Pactului Internațional privind Drepturile Civile și Politice.

Conform CNSAS, în urma uneia dintre notele informative ale lui Băsescu, Securitatea a respins desemnarea unui coleg pe nave românești care călătoreau în afaceri internaționale.

Defensiva lui Traian Băsescu în instanță

În procesul de la Curtea de Apel București, Băsescu a respins acuzațiile privind colaborarea sa cu fosta Securitate, afirmând că el și CNSAS au viziuni divergente despre faptele sale.

Băsescu a menționat în instanță că nu a fost conștient de numele conspirativ care i s-a atribuit, subliniind că rapoartele sale erau semnate „căpitan Traian Băsescu”.

„Nu am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament care să includă un astfel de nume. Credeam că contrainformațiile militare erau separate de Securitate”, a declarat Băsescu.

El a afirmat că studenții de la Institutul de Marină nu aveau interdicția de a interacționa cu cetățeni străini, amintind de întâlnirile cu tineri din Cehoslovacia organize în vacanță.