Protestele angajaților din sectorul public: O problemă de fond mai complexă decât numărul bugetarilor

Contrar miturilor răspândite recent, România nu are un număr mai mare de bugetari comparativ cu media statelor membre UE. Problema principală este, de fapt, numărul scăzut de persoane angajate în raport cu întreaga populație, făcându-ne codași în Uniunea Europeană.

• În România, angajații reprezintă 49,2% din totalul populației, un procent dintre cele mai reduse din UE.

Protestele din rândul angajaților din sectorul public au început ca reacție la tăierile de venituri anunțate recent de Guvernul Ilie Bolojan. Mitinguri au loc la Ministerul Finanțelor, în Trezorerii, la ANAF și la alte instituții din București, unde angajații solicită explicații, inclusiv în biroul noului ministru, Alexandru Nazare.

Aceste acțiuni ar putea fi doar începutul. E de așteptat ca mii de angajați din instituțiile publice să participe la greve și proteste, manifestându-și nemulțumirea față de măsurile de austeritate.

Guvernul a decis să limiteze sporul pentru condiții de muncă dificile la suma de 300 lei brut pe lună.

Conform unei analize recente, în România s-au cheltuit anul trecut aproape 12,4 miliarde lei (aproximativ 2,4 miliarde euro) pe sporuri, multe dintre acestea fiind, de fapt, creșteri ascunse ale salariilor, recunoscute chiar de angajații din sistem.

Privind din perspectiva celor care lucrează în mediul privat, unii își exprima compasiunea cu rezerve, observând că salariile bugetarilor sunt adesea mai mari, comparativ cu cele din sectorul bancar.

Afirmația că există prea mulți bugetari în România a devenit o viziune acceptată pe scară largă, repetată constant.

Realitatea în cifre

Subiectul 'bugetari versus angajați din privat' ar fi fost inutil dacă conducătorii României ar fi abordat problema fundamentală: statistica arată că nu avem un număr excesiv de bugetari, ci mai degrabă un număr insuficient de persoane angajate.

O analiză detaliată de economistul Victor Giosan, disponibilă pe Contributors.ro, demontează miturile despre angajarea în sectorul public.

Potrivit datelor, România se află pe locul șase în clasamentul celor mai scăzute procente de angajați din sectorul public în totalul populației. Alte state cu procente mai mici includ Portugalia, Olanda, Italia, Germania și Grecia.

Pentru anul 2024, datele arată următoarele:

• 8,36% – procentul angajaților din sectorul public în populația totală
• 17% – raportul angajaților din sectorul public la toți angajații
• 49,2% – ponderea totală a angajaților în populație

Așadar, mai puțin de 50% dintre cetățenii României au un loc de muncă, situându-ne în coada Uniunii Europene, fiind depășiți doar de Grecia (47,4%) și Italia (46,6%).

Cauzele acestei situații

Conform expertului Victor Giosan, problemele sunt legate de lipsa calificărilor potrivite, abandonul școlar timpurie și ineficiența programului de Venit Minim Garantat, care nu reușește să integreze beneficiarii pe piața muncii. Soluția constă în creșterea ratei de ocupare, o inițiativă care necesită timp și un angajament pe termen lung.

Privind exemplele de țări cu rate mari de ocupare, Olanda conduce cu 66,2%, urmată de Malta (65%) și Irlanda (63%).

O dată semnificativă este că în Olanda, judecătorii se pensionează la 70 de ani, comparativ cu România, unde vârsta de pensionare este de 48 de ani, urmând să ajungă la 65.

Giosan subliniază că problema este sistemică și necesită o abordare integrată de-a lungul anilor.

În concluzie, idiot critică necesită o reformă administrativă teritorială, cu reducerea substanțială a primăriilor din zonele rurale, și o revizuire a organigramei din administrația publică, care include eliminarea sinecurilor.

Aceste reforme sunt esențiale și urgente, atât din punct de vedere etic, cât și pentru a justifica alte măsuri necesare și dificile. Este important să recunoaștem că astfel de modificări necesită timp, unele putând dura câteva luni, iar altele, precum reforma teritorială, necesită ani de pregătire.