Banca Națională a României identifică principalele riscuri pentru stabilitatea financiară în România

Incertitudinile globale și regimul modificat al politicii comerciale din SUA, precum și măsurile luate ca răspuns de alte țări, contribuie la riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară a României, în contextul unor vulnerabilități deja existente, și este subliniat în Raportul de stabilitate financiară publicat de Banca Națională a României (BNR).

Raportul evidențiază că sectorul bancar din România prezintă o reziliență adecvată la posibilele șocuri provenite din mediul macroeconomic și politic plin de incertitudini.

BNR a identificat principalele riscuri pentru stabilitatea financiară din România, care includ:

• incertitudinile globale cauzate de evenimentele geopolitice recente,
• deteriorarea echilibrului macroeconomic intern,
• riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental
• și riscurile asociate provocarilor în domeniul securității cibernetice și al inovațiilor financiare.

„Pe fondul unui peisaj geopolitic complex, riscurile sistemice la adresa stabilității financiare din România rămân semnificative, comparabile cu cele din Europa. Din perspectiva ciclo-economică, au fost identificate două riscuri severe și două riscuri sistemice moderate. Cele două riscuri severe includ: i) incertitudinile globale legate de evenimentele geopolitice ce ar putea intensifica în perioada următoare și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Celelalte două riscuri sistemice, percepute la un nivel moderat, sunt: i) riscul nerambursării creditelor din sectorul neguvernamental și ii) riscurile în domeniul securității cibernetice și inovației financiare, care ar putea lua amploare în viitor”, conform raportului BNR.

Riscurile pe piețele financiare internaționale rămân importante

Riscurile globale au crescut, impactul direct și indirect al protecționismului comercial, cauzat de schimbările din politica comercială a SUA și măsurile adoptate de alte state, aducând riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară. Aceste tensiuni comerciale se desfășoară pe fondul unor vulnerabilități deja existente, generate de șocurile din anii anteriori și de continuarea războiului din Ucraina, împreună cu conflictele din Orientul Mijlociu.

„Aceste dezvoltări au crescut semnificativ incertitudinile în legătură cu politicile economice, indicatorii atingând niveluri record”, subliniază BNR.

Estimările privind creșterea economică globală au fost revizuite în sens negativ, iar evoluțiile recente în plan macroeconomic și geopolitic au amplificat riscurile ce vizează sustenabilitatea datoriilor suverane, într-un context de îndatorare publică ridicată la nivel mondial.

Sentimentul investitorilor a fost afectat din cauza incertitudinilor crescânde legate de politicile economice, ceea ce a dus la o volatilitate sporita pe piețele financiare internaționale, mai ales începând cu luna aprilie, conform raportului BNR.

„Perspectivele indică faptul că riscul unor corecții bruște pe piețele financiare internaționale rămâne semnificativ, întrucât evaluările se mențin ridicate pe anumite segmente ale piețelor de capital și obligațiuni corporative. Totuși, sistemul financiar în general a reușit să-și mențină reziliența până în prezent”, adaugă autorii raportului.

Evoluțiile pe plan intern

Conform aceleași surse, echilibrul macroeconomic intern continuă să se degradeze. În 2024, activitatea economică a cunoscut o decelerare accentuată, sub așteptările inițiale, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,8%, marcând cel mai mic avans din ultimul deceniu, cu excepția anului 2020, grav afectat de pandemia de COVID-19.

În prima parte a anului 2025, activitatea economică a continuat să crească, dar într-un ritm lent de 0,3% anual, din cauza scăderii consumului și a efectului negativ accentuat al exportului net.

BNR subliniază că, în 2024, deficitele gemene s-au adâncit, fiind corelate cu o activitate economică sub așteptări.

Ritmul lent de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a generat obstacole în accesarea fondurilor și a întârziat investițiile planificate. Fără politici fiscale adecvate care să susțină consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintelor de deficit bugetar preconizate de 7% devine incertă.

„Cele mai recente estimări sugerează o redresare graduală și mai modestă decât s-a anticipat anterior, estimată la 2,8% pentru anul 2026, iar pentru 2025, prognozele au fost ajustate în scădere (la 1,6%, de la 3,3%). Această încetinire a fost însoțită de un deficit bugetar în creștere, pe fondul majorării cheltuielilor publice. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024 (conform metodologiei ESA 2010), fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană, depășind cu mult următorul deficit semnificativ, din Polonia, de 6,6%. În primele patru luni din 2025, execuția bugetară a înregistrat un deficit de 2,95% din PIB (metodologie cash), cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în aceeași perioadă a anului anterior. Fără măsuri fiscale eficiente care să sprijine consolidarea fiscal-bugetară, atingerea țintei de deficit bugetar de 7% din Planul bugetar-structural național pe termen mediu rămâne plină de incertitudini, având în vedere devierile istorice de la obiectivele fiscale preconizate”, se menționează în raportul BNR.

În privința riscului nerambursării creditelor în sectorul neguvernamental, Banca Centrală constată o ușoară deteriorare a calității creditelor acordate firmelor, în special a celor garantate de stat și a celor oferite IMM-urilor.

„Starea financiară a companiilor s-a înrăutățit; pe de altă parte, pentru populație, avuția netă reprezintă o rezervă valoroasă în cazul unui șoc advers, cu o capacitate îmbunătățită de a onora datoriile”, subliniază BNR.

Riscurile cibernetice au crescut, având legătură cu escaladarea conflictelor comerciale și internaționale și cu inovațiile tehnologice. Incidentele cibernetice din sectorul financiar vizează majoritar instituțiile de credit.

„În actualul context, marcat de digitalizare și conflicte geopolitice continue, riscurile cibernetice devin tot mai relevante. Acest climat este caracterizat printr-o fragmentare globală majoră și printr-un număr crescut de atacuri cibernetice utilizate în conflictul hibrid. Deși numărul total de astfel de atacuri nu este cunoscut, informațiile disponibile sugerează o expansiune semnificativă în ultimul deceniu, cu o majoritate a atacurilor sponsorizate de state. De asemenea, unele țări utilizează grupuri infracționale cibernetice pentru a desfășura astfel de acțiuni. Creșterea rapidă a tehnologiilor avansate a condus la o dependență considerabilă de infrastructurile digitale, expunând organizațiile, inclusiv instituțiile financiare, la un spectru din ce în ce mai larg de amenințări cibernetice”, se menționează în raport.

Tendințele specifice ale riscurilor cibernetice sunt de asemenea evidente în România. Cele mai frecvente incidente împotriva băncilor locale includ atacurile de tip DDoS și phishing, iar băncile investesc constant în infrastructura digitală pentru a face față provocărilor generate de digitalizare. Totodată, campaniile de inginerie socială (cum ar fi phishing, smishing și vishing) s-au intensificat recent, având ca principale ținte persoanele fizice.

„Este crucială conștientizarea riscurilor cibernetice în rândul populației, prin informarea asupra tipurilor de atacuri frecvent întâlnite în prezent. Banca Națională a României subliniază importanța precizării că nu solicită informații precum coordonatele bancare sau datele din actul de identitate, și nici transferuri bancare”, mai adaugă raportul BNR.