Averea românilor: un paradox al cheltuielilor și al economisirii într-o economie instabilă

În ultimele zece ani, averea netă a populației din România a înregistrat o creștere spectaculoasă. Conform celor mai noi date oferite de Banca Națională a României în raportul său de stabilitate, între 2014 și 2024, valoarea activelor imobiliare deținute de români s-a dublat, iar portofoliul de active financiare aproape s-a triplat. Statisticile sugerează că românii au avut acces la resurse financiare, însă, în realitate, consumul a depășit veniturile disponibile și economiile sunt în termenii reali, negative.

Cresterea averii pe fundamente fragile

Într-o economie supusă la frecvente șocuri externe, creșterea averii nete funcționează ca un buffer important, conform autorilor raportului. Totuși, mulți români se confruntă cu situația de a trăi „pe datorie” sau în funcție de economiile anterioare. Rata de economisire este negativă, ceea ce indică faptul că veniturile disponibile sunt utilizate complet, iar uneori chiar depășite. Oamenii își mențin stilul de viață prin împrumuturi sau din rezervele acumulate anterior.

În ciuda dificultăților actuale de economisire, românii continuă să investească, în special în locuințe, explicând astfel rata extrem de ridicată a deținerii de proprietăți – 94,3% dintre gospodării au o locuință, cel mai mare procent din Uniunea Europeană. Această tendință persistă chiar și în rândul indivizilor aflați în situații delicate din punct de vedere financiar, ceea ce sugerează o cultură puternică de înclinare spre proprietate.

Averea distribuită inegal, inegalitate perpetuată

Expansiunea averii nu a fost uniformă. Inegalitatea veniturilor rămâne semnificativă, cu cele mai bogate 10% din populație deținând 41% din venitul național brut, ceea ce contribuie la un nivel înalt al inegalităților, inclusiv în sectorul bancar.

Deși 68% din persoanele cu vârste de peste 15 ani au un depozit bancar, polarizarea în rândul deponenților este evidențiată. Un mic procent (0,6% sau 84.400 de persoane) controlează 28% din totalul depozitelor (martie 2025), cu o medie de 1,06 milioane lei (aproximativ 210.000 euro). În contrapartidă, 99,4% dintre deponeni (14,9 milioane de persoane) dețin, în medie, economii de 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).

Consumul susținut prin credit: cât timp va mai dura?

Creșterea salariului minim și stabilitatea condițiilor financiare au stimulat semnificativ consumul. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 14% a consumului individual efectiv în trimestrul IV din 2024, comparativ cu anul anterior.

Cu toate acestea, o parte considerabilă a acestui avans provine din împrumuturi, conform datelor Băncii Centrale. Între aprilie 2024 și martie 2025, creditele noi acordate populației au crescut cu 41,7%, cu o accelerare pe segmentele ipotecar și de consum.

Deși extinderea creditării a fost semnificativă, aceasta pare să fi atins un maxim, observația fiind că, din decembrie 2024, ritmul de acordare a împrumuturilor s-a încetinit considerabil.

Chiar și așa, datoria totală a populației a crescut dramatic, atingând 218 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, cu un avans de 9% într-un singur an, comparativ cu doar 2% în 2023.

Perspectiva incertă a viitorului

Privind în față, situația economică este caracterizată de incertitudine. Intensificarea tensiunilor comerciale internaționale și presiunile inflaționiste ar putea afecta serios veniturile disponibile și ar putea modifica drastic comportamentele de consum.

Dacă modelul economic actual, bazat pe proprietatea imobiliară, consum subvenționat prin credit și inegalitate ridicată, nu se adaptează la noile condiții, riscurile pentru stabilitatea financiară a gospodăriilor ar putea deveni alarmante, concluzionează autorii raportului.