STUDIU: Microbii orali și riscul de demență - Soluții pentru un microbiom sănătos

Cercetarea recentă publicată în PNAS Nexus sugerează că bacteriile din cavitatea bucală pot prezice riscurile de demență, având un impact direct asupra memoriei și atenției. Studiul a relevat că persoanele cu predispoziție genetică pentru boala Alzheimer prezintă un dezechilibru specific al florei microbiene din gură.

Positiva veste este că prin stimularea anumitor bacterii benefice din cavitatea bucală se poate contribui la încetinirea declinului cognitiv. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea probioticelor și prebioticelor, care sprijină dezvoltarea unor comunități microbiene sănătoase într-un interval scurt, precum și prin adoptarea unor diete sănătoase și menținerea unei igiene orale corespunzătoare.

„Am identificat în premieră o serie de microorganisme care pot indica timpurile declinului cognitiv,” a declarat Joanna L’Heureux, specialist în biologie moleculară la Universitatea Exeter. Analizele efectuate pe 115 participanți au arătat o legătură între abundența bacteriilor benefice Neisseria și performanțele cognitive superioare, în timp ce excesul bacteriilor patogene din genul Prevotella era asociat cu probleme parodontale, infecții sistemice și deteriorarea țesutului nervos.

Impactul bacteriilor bucale asupra sănătății cerebrale

Tulburările cognitive ușoare afectează aproximativ 15% dintre persoanele în vârstă și reprezintă un factor principal pentru demență. În cadrul studiului efectuat de Universitatea Exeter, au fost identificate mecanisme specifice prin intermediul cărora bacteriile din cavitatea orală pot influența funcționarea creierului. Este demonstrat că anumite bacterii patogene pot traversa bariera sanguină cerebrală, perturbând procesele biochimice esențiale pentru memorie.

La 33 de participanți purtători ai genei APOE4, cunoscut pentru legătura cu boala Alzheimer, s-a observat o prevalență crescută a bacteriei Prevotella intermedia.

„Descoperirile noastre ar putea oferi medicilor un instrument de screening non-invaziv pentru evaluarea riscului de demență,” a explicat Joanna L’Heureux. Analiza microbiomului oral ar putea deveni o parte integrantă a protocoalelor de diagnosticare timpurie.

Beneficii ale bacteriilor pentru funcțiile cognitive

Neisseria, un grup ce include peste 20 de specii bacteriene, a fost legat de performanțe cognitive mai bune. Participanții la studiu care prezentau cantități semnificative de aceste microorganisme au obținut scoruri mai mari la testele de memorie de lucru și funcții executive. De asemenea, prezența acestora a fost asociată cu rezultate superioare în evaluările de atenție vizuală.

Cercetările sugerează că bacteriile din genul Neisseria transformă nitrații din alimentație în oxid nitric, o moleculă esențială pentru sănătatea cerebrală. Oxidul nitric ajută la formarea de noi conexiuni neuronale și are efecte antiinflamatorii, reducând riscurile de afecțiuni neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson.

Interacțiuni complexe între gene și microbi

Persoanele cu gena APOE4 pot avea dificultăți în a produce oxid nitric. Această predispoziție genetică poate fi amplificată de prezența bacteriilor patogene din genul Prevotella.

Cercetătorii au descoperit mai multe modalități prin care bacteriile orale influențează funcția cerebrală. În plus față de pătrunderea directă în creier, microorganismele patogene pot provoca reacții inflamatorii sistemice care afectează țesutul nervos. Studii post-mortem confirmă prezența bacteriilor asociate cu afecțiuni parodontale în creierul pacienților care au decedat din cauza bolii Alzheimer.

„Intervențiile care promovează creșterea bacteriilor Neisseria și reducerea celor din genul Prevotella ar putea contribui la încetinirea progresiei declinului cognitiv,” subliniază echipa de cercetare. Studii clinice în curs evaluează eficiența probioticelor și prebioticelor în prevenirea demenței.

În prezent, comunitatea științifică își concentrează eforturile pe dezvoltarea unor intervenții specifice pentru modularea florei microbiene orale.

Dieta și stilul de viață – factori influențatori ai microbiomului oral

Până la finalizarea studiilor, putem activa declinul bacteriilor din cavitatea bucală prin diverse metode. Dieta mediteraneană și regimul DASH (Aproape de Alimentația pentru Stoparea Hipertensiunii) pot sprijini dezvoltarea bacteriilor benefice.

„Consumul frecvent de legume verzi furnizează nitrații necesari pentru producerea oxidului nitric,” explică cercetătorii.

Alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul și murăturile tradiționale, sprijină diversitatea microbiului oral. Cafeaua și ceaiul verde, bogate în polifenoli, ajută la dezvoltarea bacteriilor benefice, în timp ce consumul excesiv de zaharuri și carbohidrați rafinați favorizează proliferarea microorganismelor dăunătoare.

Cercetările spun că și ritmul meselor are un impact: gustările frecvente facilitează un mediu propice microorganismelor care metabolizează zaharurile, pe când perioade mai mari între mese pot restabili echilibrul microbian.”

Calitatea somnului este un alt factor important pentru microbiomul oral. Un studiu din 2022 a arătat că persoanele cu tulburări de somn înregistrează modificări semnificative ale pH-ului bucal și ale compoziției salivei. Somnul insuficient sau fragmentat reduce capacitatea organismului de a menține un microbiom sănătos.

Stresul cronic este un alt factor major ce contribuie la dezechilibrul microbiomului oral. Analizele de laborator arată că nivelurile crescute de cortizol alterează compoziția salivei și afectează sistemul imunitar local. Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația și exercițiile de respirație, pot ajuta la menținerea unui microbiom oral sănătos.

Recomandări pentru o sănătate orală și cognitivă optimă

Cercetătorii propun diverse măsuri pentru îmbunătățirea microbiomului oral. Igiena dentară trebuie să includă periajul de două ori pe zi, utilizarea aței dentare și curățarea limbii, care adăpostește numeroase colonii bacteriene. Aparatele de clătire orală cu jet de apă sunt eficiente în îndepărtarea bacteriilor din zonele mai puțin accesibile.

Specialiștii recomandă limitarea apei de gură cu alcool, care poate perturba echilibrul microbian. În loc de acestea, soluțiile de bază pe plante și probioticele orale sunt benefice. Consumul constant de alimente bogate în nitrați, zinc și vitamina D poate sprijini menținerea unui microbiom sănătos. Uite ce alimente sunt recomandate:

Zincul joacă un rol crucial în sistemul imunitar, vindecarea rănilor și sănătatea pielii:

• Fructe de mare: stridii, crabi, homari;
• Carne: vită, porc, miel, curcan, pui;
• Semințe și nuci: dovleac, caju, migdale;
• Leguminoase: linte, năut, fasole;
• Produse lactate: brânză, iaurt;
• Ouă;
• Ciocolată neagră.

Vitamina D este generată de organism prin expunerea la soare și se regăsește și în următoarele alimente:

• Pește gras: somon, macrou, hering, sardine, ton;
• Ulei de ficat de cod;
• Ciuperci expuse la soare: shiitake, champignon;
• Gălbenuș de ou;
• Produse lactate și vegetale fortificate.

Pentru a combina beneficiile celor trei substanțe nutritive, un meniu ar putea include:

• Salată de spanac cu somon și semințe de dovleac;
• Sfeclă roșie cu brânză și nuci;
• Tocană de linte cu carne de vită și morcovi.

Un alt aspect semnificativ este că fumatul, consumul excesiv de alcool și igiena orală insuficientă contribuie la afectarea echilibrului microbian din cavitatea bucală. Persoanele care nu fumează și care au o igienă orală corectă au niveluri mai ridicate de bacterii benefice din grupul Neisseria.

Studiile suplimentare au arătat că o prezență crescută a bacteriilor Neisseria este asociată cu o sănătate mai bună, incluzând o vârstă mai tânără, un indice de masă corporală favorabil și un număr mic de dinți distruși.