„Sute de mii de familii se confruntă cu suferința copiilor lor bolnavi, un fenomen ce putea fi evitat”. Avertisment privind scăderea ratei de vaccinare a copiilor

Conform celor mai recente date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF, ratele de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și a altor boli sunt în declin la nivel global. Specific pentru România, situația este alarmantă: în anul precedent, doar 62% dintre copii au primit cea de-a doua doză de vaccin ROR, destinat să prevină rujeola, rubeola și oreionul, în condițiile în care o rată de vaccinare de 95% este necesară pentru a preveni apariția epidemiilor.

• Peste 40.000 de copii din România care aveau obligația de a primi prima doză de vaccin ROR anul trecut nu s-au imunizat, iar 77.000 de copii nu au primit doza a doua.

• În regiunea europeană a OMS, care include 53 de țări din Europa și Asia Centrală, ratele de vaccinare în 2024 continuă să fie sub nivelurile de dinaintea pandemiei, conform raportului OMS și UNICEF.

• Experții trag un semnal de alarmă asupra acestui trend, care crește numărul copiilor expuși riscurilor de îmbolnăvire și amplifică șansele apariției focarelor de rujeolă sau tuse convulsivă.

Inactivitatea în privința vaccinării în Europa și Asia Centrală amenință sănătatea copiilor, așa cum susțin UNICEF și OMS în studiul publicat pe 15 iulie, care cuprinde datele referitoare la ratele de vaccinare din 2024.

Situația din România

Potrivit estimărilor OMS și UNICEF, România ar trebui să aibă o acoperire de 79% pentru doza 1 de vaccin diftero-tetano-pertussis (DTP) în 2024, dar 38.000 de copii nu au fost vaccinați nici măcar cu o doză.

Acoperirea primei doze de vaccin împotriva rujeolei a fost estimată la 78% anul trecut, ceea ce înseamnă că 40.000 de copii nu au fost vaccinați.

La cea de-a doua doză de ROR, acoperirea a fost de 62%, cu 77.000 de copii nevaccinați.

Vaccinul anti-HPV a atins o acoperire de doar 17% în 2024 pentru fetele sub 15 ani.

Calendarul național de vaccinare din România include următoarele vaccinuri, disponibile gratuit copiilor cu vârste între 0 și 18 ani, atunci când sunt administrate de medici de familie:

• Vaccinul hepatitic B (Hep B) – se administrează în primele 24 de ore de viață;
• Vaccinul Calmette Guerin (BCG) – se administrează în primele 2-7 zile de viață;
• Vaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep. B – se administrează la vârsta de 2 luni;
• Vaccinul pneumococic conjugat – se administrează la 2 luni;
• Vaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep. B – se administrează la 4 luni;
• Vaccinul pneumococic conjugat – se administrează la 4 luni;
• Vaccinul DTPa-VPI-Hib-Hep. B – se administrează la 11 luni;
• Vaccinul pneumococic conjugat – se administrează la 11 luni;
• Vaccinul ROR – se administrează la 12 luni;
• Vaccinul ROR – se administrează la 5 ani;
• Vaccinul DTPa-VPI – se administrează la 5-6 ani;
• Vaccinul dTpa pentru adulți – la 14 ani;
• Vaccinul HIV – disponibil gratuit la cerere pentru copii și adolescenți între 11 și 19 ani.

Scăderea imunizării esențiale în alte țări

În multe alte națiuni, progresele au fost modeste, în special pentru vaccinul împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive. La nivel mondial, 89% dintre copii au primit cel puțin o doză din acest ser, iar 85% au completat toate cele trei doze.

Comparativ cu 2023, în 2024, 171.000 de copii suplimentari au primit cel puțin un vaccin, iar numărul celor vaccinați complet a crescut cu un milion, deși acest avans este modest în contextul provocărilor globale crescânde, conform UNICEF și OMS.

Acoperirea vaccinală în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a scăzut cu 1% în 2024 comparativ cu 2023, indicând o repornire lentă a nivelurilor pre-pandemice.

Între 2019 și 2024, ratele de vaccinare au scăzut astfel:

• de la 92% la 91% pentru doza a doua de vaccin ROR;
• de la 95% la 93% pentru a treia doză DTP;
• de la 95% la 93% pentru a treia doză de poliomielită;
• de la 92% la 91% pentru a treia doză de hepatită B.

În 2024, ratele de vaccinare variază semnificativ printre țările din regiune, unele raportând o acoperire de doar 23% pentru prima doză ROR și 51% pentru a treia doză DTP.

Creșterea cazurilor de rujeolă în 2024

Anul 2024 a adus o situație în care mai mult de jumătate dintre țările din regiune nu au realizat obiectivele de imunitate de grup pentru ROR și/sau DTP, iar aproape o treime au atras atenția că acoperirea a fost sub 90%.

O rată de vaccinare de 95% este considerată esențială pentru prevenirea epidemiei.

„Anul trecut, aproape 300.000 de persoane au contactat tuse convulsivă în regiunea noastră, o creștere de peste trei ori față de anul anterior, iar peste 125.000 au contractat rujeola în 2024, de două ori mai multe decât în 2023. Aceste statistici reflectă suferințele a sute de mii de familii, care ar fi putut preveni boala”, a declarat dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

„Vaccinurile sunt cruciale pentru salvarea vieților; scăderea acoperirii duce la răspândirea bolilor. Este vital ca statele să investească în sisteme de sănătate locale robuste, să asigure accesibilitatea vaccinurilor în fiecare comunitate și să combată dezinformarea. Personalul medical trebuie să fie sprijinit pentru a ajunge la fiecare familie, mai ales în regiunile izolate. Comunitățile au nevoie de informații clare, astfel încât părinții să își vaccineze copiii cu încredere”, a adăugat dr. Kluge.

„În multe privințe, vaccinarea a suferit din cauza propriului succes în Europa și Asia Centrală”, a explicat Regina De Dominicis, director regional UNICEF.

„Generația prezentă nu a fost martoră la efectele devastatoare ale bolilor prevenibile prin vaccinare, ceea ce a condus la o atitudine de comoditate și a facilitat răspândirea dezinformării. Creșterea cazurilor de rujeolă în anul precedent – cea mai mare în aproape 30 de ani – subliniază că neglijarea investițiilor în sănătatea comunitară și remedierea inegalităților în accesul la informații medicale vor expune tot mai mulți copii riscurilor bolilor prevenibile, cu posibile complicații sau chiar pierderi de vieți”, a subliniat directorul regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.

Demanda în creștere pentru vaccinul HPV

Cu toate că există stagnări în alte domenii, datele demonstrează o creștere continuă a utilizării vaccinului pentru papilomavirusul uman (HPV).

Această creștere se datorează introducerii vaccinului în mai multe state, conform UNICEF și OMS.

România a implementat, în ultimii ani, vaccinul HPV gratuit pentru tineri cu vârste între 11 și 19 ani, atât fete, cât și băieți.

În perioada 2019-2024, s-au observat creșteri notabile ale acoperirii, cum ar fi:

• de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în ceea ce privește prima doză de vaccin împotriva HPV;
• de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului;
• de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin împotriva Haemophilus influenzae tip b;
• de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic.

Creșterea acoperirii acestor vaccinuri are un impact semnificativ în reducerea infecțiilor cu HPV, cancerului de col uterin, spitalizărilor din cauza diareei provocate de rotavirus și a cazurilor de pneumonie și infecții bacteriene invazive, conform UNICEF și OMS.

Provocările vaccinării

Dr. Hans Henri P. Kluge subliniază că „sunt necesare acțiuni coordonate și urgente pentru a aborda lacunele în acoperirea vaccinării și a preveni reapariția bolilor prevenibile. Fiecare națiune joacă un rol important, chiar și cele cu acoperire vaccinală ridicată.”

UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sectorul sănătății la nivel regional pentru a identifica, analiza și soluționa inegalitățile privind acoperirea vaccinării local.

Programele în desfășurare, sprijinite parțial de Uniunea Europeană, vizează identificarea celor care nu beneficiază de vaccinările de rutină, precum și cercetarea comportamentelor pentru identificarea obstacolelor în vederea vaccinării, precum lipsa de screening activ, mesaje de reamintire insuficiente sau informații pentru combaterea percepțiilor greșite, împreună cu alții factori.

Statele fără cazuri sau focare de rujeolă sunt sfătuite să implementeze măsuri preventive pentru a evita răspândirea virusului. De asemenea, țările afectate de focare sunt îndrumate să își continue vaccinarea populației vulnerabile, să intensifice identificarea cazurilor și să utilizeze datele epidemiologice pentru a evalua și remedia lacunele în acoperirea vaccinării, asigurând protecția comunităților afectate și prevenind focarele viitoare.