Un episod rar de iarnă în București a adus cel mai semnificativ strat de zăpadă din ultimul deceniu. Când a avut capitala României zăpadă de un metru?

Miercuri dimineață, grosimea zăpezii din București a ajuns la 48 de centimetri, cea mai mare acumulare din ultimele 13 ani, iar prognoza pentru următoarele zile indică temperaturi de până la -18 grade Celsius. Acum un secol și jumătate, capitala experimenta temperaturi anuale regulat între -20 și -17 grade Celsius, în timp ce în ultimii ani, cele mai reci zile nu depășeau -12 grade Celsius, cu o excepție notabilă a anului 2025.

• Cele mai friguroase luni de iarnă în București au fost în anii 1942, 1893, 1888 și 1929; comparativ, cele mai calde luni de iarnă din acest secol au fost în 2024, 2016 și 2002.
• Diferența față de perioada 1880-1888 este semnificativă, atunci lacurile din București înghețau intens de la numărul mare de zile geroase, permițând organizarea de concursuri de patinaj.
• Zilele cele mai calde din februarie la 1870 aveau medii de maximă de 12-13 grade Celsius, în timp ce astăzi, aceste zile pot ajunge până la 19-20 grade Celsius, sau chiar mai mult. Cea mai călduroasă zi de iarnă a înregistrat peste 25 de grade Celsius în București.

Care sunt datele despre zăpadă de un metru în București?

• Straturi semnificative de zăpadă în București:
• - 109 cm în februarie 1954
• - 80 cm în februarie 1985
• - 73 cm în martie 1993
• - 71 cm în decembrie 1991
• - 63 cm în februarie 2012
• - 48 cm pe 19 februarie 2025 la stația meteo Filaret și 41 cm la stația Băneasa.

Pe 20 februarie 2025, grosimea zăpezii a scăzut cu 12 cm la Filaret și 13 cm la Băneasa.

Cele mai vechi date despre temperaturile din București datează din 1857

O temperatură nocturnă de -12 sau -10 grade Celsius în București poate fi surprinzătoare pentru noi, însă în urmă cu peste 130 de ani, minimele se încadrau frecvent între -20 și -15 grade Celsius în timpul iernii. În ianuarie, zilele cu maxime de peste +15 grade Celsius erau excepții, iar în februarie, zilele cu temperaturi de peste 18 grade Celsius erau rare.

Este important de menționat că înainte de 1900, informațiile meteorologice din România erau limitate, deoarece rețeaua meteorică oficială s-a dezvoltat în primele decenii ale secolului XX.

• Ultima iarnă extremă din România a adus temperaturi sub -38 grade Celsius, care nu au mai fost înregistrate de atunci.

Stația meteorologică București – Filaret a început activitatea la 1 ianuarie 1889, atunci când capitala avea mai puțin de 200.000 de locuitori.

• Cele mai vechi observații meteorologice din București provin din anul 1857, realizate de profesorul Julius Barasch, care a început să măsoare temperatura exterioară pe bulevardul Kiseleff. Primele date meteo lunare indicau o medie de -2,9 grade pentru ianuarie și +0,4 grade pentru februarie 1857.

Între 1863 și 1869, observațiile au fost efectuate sub conducerea lui Carol Davila, la spitalul militar de pe strada Știrbei Vodă. Din 1871, observațiile au continuat la Școala de agricultură și silvicultură, din apropierea Parcului Herăstrău.

• FOTO Cum a fost iarna severă din 1954 – propagandă, lopeți, disperare și nămeți.

Aceste observații vechi sunt extrem de valoroase, oferind o imagine fascinantă asupra iernilor din trecut, chiar dacă unele au fost efectuate cu instrumente rudimentare sau necalibrate corespunzător. Datele măsurate științific au început să apară după 1884, când a fost înființat Institutul Meteorologic.

Serviciul Meteorologic al României a fost înființat în iulie 1884, sub conducerea lui Ștefan Hepites, având inițial sediul în aripa de nord a școlii de Herăstrău; în 1889, acesta s-a mutat în zona Filaret.

Informații din primele zile ale meteorologiei românești ilustrează volumul schimbărilor înregistrate în iernile de astăzi față de cele de atunci, o diferență ce depășește cu mult 2-3 grade.

Încălzirea în februarie