Un fenomen din ce în ce mai comun: Ai o răceală persistentă și o tuse care durează săptămâni? Cât timp este normal pentru tuse și când devine un semnal de alarmă pentru suprainfecție?

Numărul persoanelor afectate de viroză sau gripă crește săptămână de săptămână. Dacă unii pacienți reușesc să depășească simptomele în una sau două săptămâni, există și cazuri în care tusea și rinoreea durează săptămâni întregi. Ce măsuri ar trebui luate în această situație și când persistenta simptomelor devine îngrijorătoare?

De obicei, primul specialist la care românii apelează în cazul unei viroze sezoniere sau gripale este medicul de familie. Am discutat cu dr. Gindrovel Dumitra, un medic de familie recunoscut în România și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Conform medicului Dumitra, în această perioadă nu circulă în România un agent patogen special care să determine viroze sezoniere persistente, chiar dacă mulți oameni par să sufere de răceli prelungite sau recurente. De multe ori nu putem distinge dacă este aceeași răceală sau o alta nouă, care apare la scurt timp după cea precedentă.

„Reacțiile fiecărei persoane sunt diferite, iar evaluarea trebuie realizată individual”, afirmă medicul Dumitra.

O tuse care persistă mai mult de 3 săptămâni poate sugera alte complicații

Medicii consideră că un interval rezonabil pentru dispariția tusei și a altor simptome este de până la 3 săptămâni, conform dr. Gindrovel Dumitra. „Dacă tusea persistă peste 3 săptămâni, aceasta ar putea indica alte afecțiuni care se suprapun cu viroza inițială, amplificând simptomele.”

Un scenariu comun este trecerea de la o viroză la alta: „Te infectezi cu un virus, apoi, după o perioadă scurtă, te îmbolnăvești de un alt virus, iar în câteva săptămâni, cu un altul”, explică medicul. Această perioadă favorizează circulația virusurilor, ducând astfel la o răceală persistentă.

„În astfel de situații, primul pas este evaluarea comportamentului nostru și este recomandată purtarea unei măști, amintindu-ne de măsurile de protecție de la pandemie”, sugerează medicul.

Febra ca indicator al suprainfecției

Un alt scenariu ar putea implica o infecție respiratorie comună, care se complică cu suprainfecție. Aceasta se poate recunoaște ușor, deoarece febra apare alături de tuse, conform medicului.

În alte cazuri, ar putea fi vorba de un factor alergic sau inflamator preexistent, ignorat anterior și exacerbat de provocarea reprezentată de viroza comună.

„Există persoane cu astm sau alergii pe care nu le identifică până când o răceală banală le declanșează simptome persistente: rinoree prelungită, în cazul rinitei alergice, sau tusea, uneori cu expectorație, care durează mai mult de 3 săptămâni”, subliniază dr. Gindrovel Dumitra.

„Discutăm despre o hiperreactivitate bronșică – dacă cineva suferă de alergie și răcește, inflamația se adaugă peste simptomele de bază, intensificându-le. Nu este o situație rară, dar evaluarea variază de la o persoană la alta”, explică medicul.

„Medicul are ca limită această durată de 3 săptămâni. Dacă tusea persistă după această perioadă, trebuie să investigăm posibilele cauze: pneumonie, astm bronșic sau alte afecțiuni”, concluzionează dr. Gindrovel Dumitra.

Concluzia medicului este că, în urma unei persistențe de 3 săptămâni a simptomelor, este esențial să ne prezentăm la medic pentru a verifica dacă există și alte probleme de sănătate concomitente cu viroza.

Creșterea incidenței virozelor și gripei

Incidența virozelor și a gripei crește semnificativ în această perioadă, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

În ultimele două săptămâni, numărul infecțiilor respiratorii a ajuns la aproximativ 150.000, crescând față de săptămânile anterioare. INSP atrage atenția asupra subraportării cazurilor în perioada sărbătorilor.

În această iarnă, România a înregistrat trei decese din cauza virusului gripal.

Întrucât pentru viroze nu există vaccin, existența unui vaccin împotriva gripei oferă o protecție suplimentară împotriva îmbolnăvirii. Acest vaccin poate fi administrat direct în unele farmacii sau ridicat pentru a fi administrat în cabinetul medicului.

Anumite categorii de populație au dreptul la vaccinul gripal gratuit, cu rețetă de la medicul de familie: copiii cu vârsta între 6 luni și 18 ani, gravidele, persoanele între 18 și 65 de ani cu afecțiuni cronice, seniorii de peste 65 de ani și personalul medical.

Pentru persoanele între 45 și 65 de ani fără boli cronice, vaccinul gripal beneficiază de o compensare de 50%.

• Vaccinarea antigripală: Cine beneficiază de vaccin gratuit, când este momentul optim pentru administrare și perioada necesară pentru a fi protejat