Un studiu recent sugerează că omenirea ar putea urma soarta civilizațiilor avansate distruse de propria dezvoltare. Energia umană ar putea atinge nivelul energiei solare.

O teorie propusă în 1969 de Mihail Budîkov, un cercetător sovietic, este reluată de o nouă cercetare care avertizează că Terra ar putea deveni nelocuibilă în doar câteva secole, ceea ce a fost prezis inițial acum mai bine de cinci decenii.

Creșterea temperaturilor globale este un proces constant, început încă din perioada Revoluției Industriale. Încălzirea globală nu provine doar din utilizarea combustibililor fossili, ci ar putea fi o consecință inevitabilă a avansului tehnologic al civilizațiilor.

Acest lucru este evidențiat de un studiu ce va fi publicat în revista Astrobiology, care reia ipoteza lui Budîkov, unul dintre fondatorii climatologiei moderne.

Conform NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA), între 1850 și 1982, temperatura globală a crescut constant cu 0,06 grade Celsius la fiecare zece ani.

Ritmul încălzirii s-a triplat

După 1982, creșterea temperaturilor a ajuns la 0,20 grade Celsius pe deceniu, de aproape trei ori mai mult decât în perioada anterioară, cu prognoze alarmante că temperaturile globale vor crește cu 1,5-2 grade Celsius până la mijlocul acestui secol.

Gradul de accentuare a acestor creșteri ar putea avea un impact devastator asupra zonelor locuibile.

Energia umană va egala energia solară

Un studiu recent semnat de Amedeo Balbi, astrofizician la Universitatea Tor Vergata din Roma, și Manasvi Lingam, cercetător la Institutul Tehnologic din Florida, sugerează că arderea combustibililor fosili nu este principala cauză a accelerării încălzirii globale, ci efectul inevitabil al consumului mondial de energie.

Această idee a fost prezentată inițial în 1969 de Mihail Budîkov, care susținea că tot consumul de energie de către om se transformă în căldură. O mare parte din această energie reprezintă un surplus de căldură pe lângă radiația solară.

Predicțiile lui Budîkov subliniau că, având în vedere ritmul actual de creștere a consumului de energie, căldura generată de activitățile umane va deveni comparabilă cu energia solară în mai puțin de două sute de ani.

În timp ce, în prezent, căldura generată de om contribuie minim la accelerarea încălzirii globale, predicțiile de lungă durată sugerează o schimbare radicală, așa cum a prezis Budîkov.

„Contribuția actuală a căldurii reziduale la creșterea temperaturii globale este una minimă, dar dacă proiecțiile pe termen lung se mențin, ar putea contribui cu un grad Celsius în plus la temperaturile globale, ignorând efectul de seră generat de combustibilii fosili. În cazul în care căldura reziduală continuă să crească timp de două secole, ar putea conduce la dispariția vieții de pe Pământ”, a declarat Manasvi Lingam, conform unui articol publicat de Universe Today.

O posibilă soluție pentru Paradoxul Fermi

Cercetătorii subliniază că teoria lui Budîkov, susținută de observațiile lor, ar putea oferi o explicație pentru Paradoxul Fermi, care se referă la lipsa dovezilor privind existența civilizațiilor extraterestre, în ciuda probabilității mari ca acestea să existe.

Autorii susțin că orice civilizație avansată, datorită cerinței de energie, va ajunge inevitabil la un colaps cauzat de supraîncălzirea planetei.

Pentru a determina cât timp ar dura ca o civilizație să transforme planeta într-un deșert, cercetătorii au folosit un model matematic care integrează date despre energia primită de o planetă din zona locuibilă a unui sistem solar, viteza de dezvoltare a civilizației și consumul de energie.

Cercetătorii au folosit umanitatea ca model, având în vedere creșterea exponențială a consumului de energie între 1800 și 2023 (de la 5.653 terawați la 183.230 terawați). De asemenea, analiza a luat în calcul numărul populației, care a crescut de la 1 miliard în 1800 la aproximativ 8 miliarde în 2023. Rezultatele au arătat că durata maximă de viață a unei astfel de civilizații ar fi de maximum 1.000 de ani.

„Rezultatele sugerează că efectul căldurii reziduale ar putea deveni substanțial nu doar pentru viitorul Pământului, ci și în evoluția altor specii tehnologice ipotetice de pe alte planete. Aceste considerații ar putea influența modul în care abordăm căutarea de civilizații avansate în univers și înțelegerea rezultatelor acestor căutări, oferind o explicație pentru Paradoxul Fermi”, a adăugat Manasvi Lingam.

Predicțiile lui Budîkov și soluții viitoare

Între anii `50 și `70, Mihail Budîkov a formulat predicții legate de efectele încălzirii globale, preziceri ce au fost confirmate de datele recente.

Printre acestea, climatologul estima că până în 2050, gheața arctică se va topi complet, iar temperaturile medii globale vor crește cu cel puțin 1 grad Celsius în perioada 1970-2019 (cu o creștere reală de 0,98 grade Celsius).

De asemenea, Budîkov a prezis o creștere globală de 2,25 grade până în 2070, iar datele de la NOAA și alte organisme sugerează că previziunile sale s-ar putea confirma.

Cercetătorii Amedeo Balbi și Manasvi Lingam subliniază că situația nu este fără soluție, iar transformarea planetei într-un deșert poate fi evitată sau întârziată. Una dintre opțiuni este instalarea scuturi termice în spațiul cosmic.

O altă idee ar fi relocarea infrastructurii tehnologice în cosmos, ceea ce este, momentan, o propunere care pare a fi de domeniul SF. O alternativă ar fi reducerea consumului de energie prin controlul natalității, o propunere ce implică dileme etice și are conexiuni cu temerile legate de controlul demografic.