Vacanța copiilor, provocarea părinților. Burnout-ul estival sau motivele pentru care adulții se simt copleșiți în timpul verii

Vacanța copiilor, provocarea părinților. Burnout-ul estival sau motivele pentru care adulții se simt copleșiți în timpul verii
Confruntarea cu realitatea – că vacanța nu ne salvează și nici nu ne oferă o pauză reală de la rolurile noastre – poate fi greu de dus. FOTO: Shutterstock

Pentru mulți părinți, vara nu este un timp de destindere, ci o perioadă plină de stres. În loc să se bucure de odihnă, ei se simt presați între munca de zi cu zi și nevoia de a oferi copiilor o vacanță de vis. Ruxandra Sersa, psiholog clinician specializat în copii, adulți și adolescenți, oferă explicații referitoare la de ce vacanța devine un motiv de epuizare și cum putem evita acest cerc vicios.

Te trezești cu o listă lungă de activități de realizat, jonglezi între întâlnirile online de la serviciu și dorințele copilului („mai stăm 10 minute la piscină?”), iar seara adormi înainte de cel mic. Îți spui că „vacanța e pentru copil”, dar te simți mai obosit decât pe parcursul anului. În timp ce pe rețelele sociale circulă imagini idilice, simți că nu faci suficient. Dacă te regăsești în această situație, s-ar putea să experimentezi un fenomen tot mai comun: burnout parental în vacanță. „Vacanța nu mai înseamnă relaxare, ci competiție socială”, afirmă psihologul Ruxandra Sersa. „Ajungem să ne străduim să ne conformăm unei imagini ideale a vacanței reușite – una pe care o vedem în fotografiile din mediul online, ce ne trezește dorințe și fantezii și promisiuni de fericire.”

Burnout estival: când vacanța devine mai obositoare decât munca

„Cele mai comune surse ale burnout-ului estival nu constau doar în oboseala fizică sau lipsa somnului, ci și în acumularea simbolică a tot ceea ce nu a fost trăit și exprimat pe parcursul anului”, detaliază psihologul. Vacanța devine astfel o masă de sărbătoare emoțională, în care părinții încearcă să concentreze toată bucuria și conectarea pe care nu și-au permis-o în ultimele luni.

Adesea, părintele devine „adultul responsabil pentru tot”, în timp ce copilul rămâne „ecranu epuizat ce așteaptă să fie observat și îngrijit”, descrie Ruxandra Sersa conflictul interior pe care mulți părinți îl trăiesc, mai ales în perioade tensionate precum vacanțele. „Adultul responsabil pentru tot” este reprezentat de aspectul nostru care, ca și părinți, trebuie să organizeze, să muncească, să planifice și să mențină echilibrul emoțional în familie. Pe de altă parte, „copilul epuizat care așteaptă validare” reflectă partea din noi cu nevoi emoționale neîmplinite din copilărie. Acest stres interior devine o sursă semnificativă de burnout, părintele fiind mereu în căutarea controlului, dar tânjind să fie validat.

Confruntarea cu realitatea că vacanța nu oferă o pauză reală de la responsabilitățile noastre poate fi dificilă.

Semnele burnout-ului parental: cum realizezi că depășești oboseala?

Burnout-ul se manifestă nu doar prin epuizare fizică. Printre semnele psihologice, Sersa menționează:

  • iritabilitate crescută,
  • pierderea plăcerii în activități plăcute anterior,
  • vinovăție continuă că „nu faci suficient”,
  • dorința de escapism: de la copil, partener, responsabilități.

„În momentele de liniște, visează să fugă undeva departe, singur, doar cu liniștea. Devine mai reactiv, se supără mai repede, se închide în sine sau funcționează pe „pilot automat”: face ce trebuie, dar nu mai este cu adevărat prezent”, adaugă psihologul.

Copiii au nevoie de timp fără agendă

Încercând să ofere copiilor „vacanța ideală”, părinții își supraîncărcă programația cu tabere, ateliere și diverse activități. Dar este acest demers benefic? „Plictiseala, deși adesea temută de părinți, este esențială pentru dezvoltarea creativității și a capacității copilului de a se conecta cu sine”, subliniază Ruxandra Sersa. Timpul liber, fără presiune, în care copilul poate să viseze sau să se joace liber este la fel de important ca orice activitate organizată.

„Vacanța ideală nu constă în umplerea timpului, ci în a oferi copilului ocazia să simtă și să se miște în relație cu sine”, explică Sersa. Însă pentru a putea oferi copiilor o vacanță autentică, părinții trebuie mai întâi să se elibereze de presiunea de a performa. Numai astfel se poate crea un timp de vacanță în care accentul nu este pus pe câte activități se desfășoară, ci pe modul în care se simt cei implicați. Primul pas este să realizăm că vacanțele nu trebuie să se conformeze unei anumite imagini pentru a fi valoroase.

Cum gestionăm vinovăția de a nu oferi „totul”?

Mulți părinți care lucrează vara experimentează o vinovăție profundă: nu pot fi mereu prezenti pentru copil și nici nu-i pot oferi vacanțe spectaculoase. Psihologul subliniază: „Vinovăția provine din durerea neputinței: nu doar că nu pot oferi copilului vacanța perfectă, dar nici mie nu mi-o pot oferi”. Presiunea socială, accentuată de comparațiile din mediul online, agravează sentimentul de eșec. Totuși, soluția nu este să ne transformăm în „părinți-performeri”, ci să redefinim ce reprezintă o vacanță reușită.

„A face față acestei vinovății începe cu recunoașterea ei: Nu este despre copil, ci despre mine. Și înseamnă să îmi permit să definesc vacanța nu ca o întrecere de activități, ci ca un timp de calitate împreună – fie că ne aflăm pe o plajă, fie pe o pătură în parc.”

Ce reprezintă un echilibru sănătos între tine și copil?

Fiecare familie are propriul ritm și echilibru, dar există un reper general: dacă te simți constant epuizat și nu mai găsești bucurie, este timpul să reevaluezi. „Echilibrul nu presupune o divizare rigidă – jumătate pentru copil, jumătate pentru mine – ci capacitatea de a fi prezent acolo unde contează, fără a te pierde pe tine în acest proces”, afirmă psihologul.

Acest lucru poate însemna să petreci o oră jucându-te cu copilul, urmată de 30 de minute dedicate ție. Nu trebuie să fii constant disponibil. Este normal să te retragi din când în când, pentru că doar un părinte care își are și el grijă poate fi cu adevărat prezent.

Vacanța nu trebuie să devină o competiție de parenting. Nici pentru copii, nici pentru părinți. Dacă simțiți că sunteți într-o continuă alergare după „vacanța perfectă”, luați o pauză. Recunoașteți vacanța ca pe un moment de reconectare și acceptați că este în regulă să existe și zile cu mai puține activități. Poate că nu va apărea memorabilă pe rețelele sociale, dar va fi cu siguranță suficientă și revigorantă pentru voi.

Recomandari
Show Cookie Preferences