Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense în România / Impactul unei zile de caniculă

Un studiu recent a analizat caracteristicile valurilor de căldură din România, folosind factorul de căldură în exces pentru două scenarii de schimbări climatice, evaluând modificările pentru perioada 2021-2050, cu referire la perioada istorică 1971-2000.

Se preconizează că frecvența și durata valurilor de căldură vor crește pentru ambele scenarii climatice, în special în sudul țării. Procentul de schimbare anticipat pentru numărul de valuri de căldură în această regiune este estimat între 50-60% pentru primul scenariu și 60-80% pentru cel de-al doilea.

În același timp, durata valurilor de căldură este așteptată să crească cu 30-50% în primul scenariu și cu 60-80% în al doilea. Aceste rezultate sugerează o expunere umană crescută la aceste fenomene extreme în România în viitorul apropiat.

Conform celui de-al șaselea raport de evaluare al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, frecvența și intensitatea temperaturilor extreme au crescut recent și continuă să se intensifice. La nivel global, un eveniment extrem de temperatură caldă pe uscat s-a produs în medie o dată la 10 ani în perioada preindustrială (1850-1900).

În prezent, cu o creștere de aproximativ 1,1 grade Celsius a temperaturii medii globale, aceste evenimente au loc de trei ori în 10 ani. Această schimbare a caracteristicilor extreme de temperatură a dus deja la o creștere a mortalității asociate. De exemplu, un studiu care a analizat date din 43 de țări între 1991 și 2018 a arătat o creștere cu 37% a mortalității din cauza evenimentelor extreme cu temperaturi ridicate.

În ultimele decenii, Europa a experimentat valuri de căldură cu efecte semnificative. Unul dintre cele mai grave valuri a avut loc în 2003, provocând peste 70.000 de decese, iar în 2007, un alt val de căldură a condus la pierderi de 2 miliarde de euro și 19.000 de internări în spitale în România.

De asemenea, un val de căldură înregistrat în 2010 a fost asociat cu 55.000 de decese și pierderi economice în Europa de Est. Valurile de căldură din 2017 au avut efect asupra agriculturii în Bosnia și Herțegovina, Serbia și Italia, iar un eveniment din 2018 a dus la o mortalitate zilnică aproape dublată în Portugalia.

Datorită situației geografice, România suferă de pe urma valurilor de căldură din centrul, sud-estul și estul Europei. Studiile realizate între 1983 și 2012 au identificat 2144 de valuri de căldură înregistrate la 105 stații meteorologice.

Numărul și intensitatea valurilor de căldură au crescut constant în România în ultimele decenii, cu o accelerare semnificativă după anii '90. Perioada de referință 1970-1985 a avut cele mai puține valuri, în contrast cu 2001-2020, care a înregistrat cele mai multe.

Cercetările recente asupra caniculelor din România au fost relativ limitate. De exemplu, în zona Iașiului, între 1961 și 2016, s-au înregistrat 98 de valuri de căldură, majoritatea având o durată de 3 sau 4 zile.

Impactul social și economic al valurilor de căldură în România a fost puțin studiat. O cercetare din Cluj–Napoca a estimat pierderile economice la 2,5 milioane EUR pe zi în timpul unui val de căldură, totalizând 38 milioane EUR pentru evenimentele analizate.

Estimările sugerează că, între 1991 și 2018, mortalitatea asociată evenimentelor extreme de temperatură în România a crescut cu 25,2%. În orașele studiate, decesele cauzate de schimbările climatice variază, cu excepția Bucureștiului, care are 103 decese pe an.

Având în vedere tendințele actuale, se așteaptă ca impactul valurilor de căldură în România să crească pe fondul creșterii temperaturii globale.

Înțelegerea viitoarelor schimbări ale caracteristicilor valurilor de căldură este esențială pentru dezvoltarea măsurilor de adaptare menite să reducă efectele acestor fenomene.

Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense în România.

Se estimează că, în viitorul apropiat, o creștere a frecvenței și duratei valurilor de căldură va duce la o creștere a morbidității și mortalității asociate acestora, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta măsuri de adaptare pentru a minimiza impactul valurilor de căldură.