Viața redacției care a inspirat milioane de români și care se confruntă cu amenințarea închiderii – REPORTAJ la Radio Europa Liberă

Postul de radio „Aici Radio Europa Liberă” a fost, în cele mai dificile momente ale libertății românilor, o sursă de încredere pentru informații, ascultate cu riscul de a fi prinsi și pedepsiți. Acum, Europa Liberă se află sub amenințarea închiderii. Redacțiile din Europa Liberă costă, în 23 de țări, 120 de milioane de euro, ceea ce reprezintă puțin mai mult de jumătate din bugetul alocat TVR și radioului public din România.

În noaptea caldă de 4 martie 1977, când România a fost lovită de un cutremur devastator, românii au aflat despre acesta de la Radio Europa Liberă, nu de la TVR sau Radio România. Aceasta relevă amploarea minciunii din societate și necesitatea unui post de radio liber din străinătate pentru a comunica adevărul.

„Voi ne-ați ținut în viață”

De-a lungul anilor, Radio Europa Liberă a fost sinonim cu adevărul, în contrast cu minciuna oficială. După căderea regimului lui Ceaușescu, mulți români s-au întors spre jurnaliștii de la Europa Liberă, exprimându-și recunoștința, spunând: „Voi ne-ați ținut în viață!”.

Astăzi, nu doar în România, dar și în ansamblul Europei, viitorul Europei Libere este incert. Tăierile de buget, unele justificate prin acuzațiile că postul ar susține o politică de stânga, pun întreaga activitate sub semnul întrebării, chiar dacă o decizie judecătorească din SUA a oprit inițiativa de desființare.

Viața redacției legendară, formată din tineri jurnaliști care lucrează fără a ști ce le rezervă viitorul.

Biroul directorului se transformă în studio pentru podcasturi

Reperele unui reporter au pătruns în redacție înainte de începerea ședinței de sumar. Zece oameni lucrau concentrat, conectați online cu colegii din diferite colțuri ale țării. „Unul dintre editorii noștri se află la Iași”, menționează Elena Vijulie Tănase, directoarea secției române. Discuțiile privind subiectele în lucru, sarcinile și ideile circulau liber – o redacție dinamică, asemănătoare cu altele.

Biroul Elenei funcționează și ca studio pentru podcasturi, având două ședințe distincte – una locală și alta cu echipa de conducere din Praga.

Istoricul revenirii Europa Liberă

„Europa Liberă s-a închis în 2008, după ce autoritățile din Statele Unite și Marea Britanie au decis că România nu mai necesită asemenea redacții, având în vedere apartenenta la NATO și diversitatea presei locale”, explică Elena Vijulie Tănase.

”În 2019, Europa Liberă a fost reluată online, în contextul tensiunilor politice: după protestele masive împotriva Ordonanței 13 și sub presiunea în creștere din partea Moscovei și Chinei, precum și a problemelor financiare din presa românească.”

Printre puținele locuri din presa românească, Europa Liberă recrutează doar prin concursuri. Spre deosebire de multe alte redacții, inclusiv cea a autoarei acestui reportaj, unde nu se organizează concursuri.

Din 2020, când a preluat conducerea, jurnalista Elena Vijulie Tănase simte constant povara moștenirii lăsate de predecesorii săi celebri.

„Europa Liberă în România – simbolul libertății”

Numele legendare precum Noël Bernard și Vlad Georgescu sunt repere constante în activitatea redacției, precum și vocile care au marcat radioul în perioada comunistă, cum ar fi Neculai Constantin Munteanu, sau actualul ministru de externe, Emil Hurezeanu.

„Europa Liberă nu se regăsește doar în istoria română, ci și în literatura ei”, afirmă Vijulie. „Pentru mulți, Europa Liberă este esențială pentru libertatea românilor. Uneori remarc confuzia atunci când cineva afirmă că ascultă «România Liberă», un fapt care subliniază importanța Europei Libere ca simbol al libertății.”

Rețea internațională de 23 de redacții în 27 de limbi

Europa Liberă face parte dintr-o rețea internațională de presă coordonată de RFE/RL, sub egida U.S. Agency for Global Media – o agenție federală americană independentă.

RFE/RL beneficiază de finanțare din partea Congresului SUA, iar o cartă strictă garantează independența editorială, interzicând influențarea de către autoritățile politice.

Această combinație de fonduri publice și autonomie editorială permite jurnaliștilor să activeze fără presiuni comerciale sau politice. De aceea, mulți aleg să colaboreze cu această rețea, afirmă Elena Vijulie Tănase.

„Un aspect crucial este că jurnaliștii aleg Europa Liberă tocmai pentru libertatea editorială. Suntem 23 de redacții, publicând în 27 de limbi, având inclusiv un serviciu multimedia – Current Time TV, cu o echipă rusească și una ucraineană. Serviciul ucrainean este esențial”, adaugă ea.

Jurnaliștii RFE activează în zone problematice.

RFE/RL își desfășoară activitatea în țări unde presa este cenzurată sau controlată, precum Belarus, Iran, Afganistan și Asia Centrală, unde jurnaliștii lucrează în condiții dificile și cu riscuri personale.

„Consider că suntem norocoși să lucrăm alături de jurnaliștii curajoși care își riscă adesea viața pentru a raporta faptele, inclusiv de pe front.”, subliniază Elena Vijulie Tănase.

Gesturi de solidaritate – cazul Inquam Photos

Impactul suspendării finanțării a fost resimțit imediat, povestește Elena Vijulie Tănase.

„Abonamentele la agențiile de știri au dispărut brusc. Ne-am întrebat cum vom continua fără aceste resurse, dar unele agenții au reactivat temporar abonamentele, un gest de solidaritate. Îi mulțumesc lui Octav Ganea de la Inquam Photos, care m-a asigurat: «Europa Liberă trebuie să continue!»”

Solidaritatea a venit din locuri neașteptate: „Doamna care se ocupă de flori ne-a spus: «Dacă e nevoie să tăiați din buget, eu vin fără plată să îngrijesc florile!» Aceste gesturi mici, dar profilate, sunt cu adevărat emoționante.”

„Ne-am primit salariile pe martie, viitorul rămâne incert”

Andreea Ofițeru, jurnalistă la Europa Liberă România, descrie o atmosferă de incertitudine, în ciuda transparenței conducerii de la Praga și Washington.

„Observăm o stare de incertitudine. Am primit salariile pentru luna martie datorită unui sprijin de la USAGM, dar viitorul este neclar. Conducerea ne asigură că vom rămâne o echipă optimă, dar situația poate evolua după alegerile din SUA. Și noi, urmărim evoluțiile. De asemenea, am pierdut colegii freelance care ne sprijineau activitatea.”

Întrebând-o despre ce ar însemna o eventuală închidere a postului, Andreea Ofițeru a declarat că jurnaliștii ar căuta alte oportunități și ar putea ajunge în șomaj, deși există șanse, datorită pregătirii lor temeinice. ”Suntem obligați să participăm la traininguri periodice despre etică și securitate cibernetică, adaptându-ne la cerințele din SUA.”

Cu toate acestea, Ofițeru subliniază că problema esențială este incertitudinea generată de schimbările politice și de deciziile administrației americane, care influențează direct activitatea lor.

Promisiuni din partea UE pentru sprijin financiar

Referitor la opțiunile alternative de finanțare din surse europene, Andreea Ofițeru menționează că există discuții pe acest subiect, dar subliniază complexitatea și durata procesului:

„Există întâlniri la nivel european, iar importanța Europei Libere este recunoscută de toată lumea. Însă, pentru a rămâne independentă, Europa Liberă nu poate accepta orice tip de finanțare. Există demersuri în curs, dar nu putem oferi detalii suplimentare în prezent.”

„Presa adevărată nu are misiune ușoară”

Andreea Ofițeru afirmă că încă mai există presă liberă în România în 2025, deși este mult mai puțin prezentă și vulnerabilă. Problema majoră a presei independente este că publicul s-a obișnuit cu informații gratuite, ceea ce împiedică dezvoltarea unor modele de afaceri sustenabile în jurnalismul de calitate.

„Poate ar trebui să ne apropiem mai mult de public și să explicăm cât de complicată este realitatea presei independente. Adevărul este că presa adevărată nu are o misiune ușoară.”

Despre încrederea pe care românii o au în Europa Liberă, Ofițeru consideră că, deși postul nu mai are audiența din perioada comunistă, valorile fundamentale rămân aceleași.

„Europa Liberă din 2025 se diferențiază de cea din ’89 datorită transformărilor din societate. Dar ne străduim constant să câștigăm încrederea publicului. Chiar dacă audiența nu mai este aceeași, suntem convinși că o parte semnificativă a publicului ne susține. Suntem acum o platformă multimedia, dar ne menținem principiile de jurnalism de calitate.”

Europa Liberă – Vocea ce a sfidat tăcerea

Radio Europa Liberă a devenit, din 1950, o sursă vitală de informație pentru românii sub regimul comunist, furnizând știri neîngrădite și analize politice, devenind un punct de referință pentru cei în căutarea adevărului dincolo de propaganda oficială.

Mihnea Berindei, membru al Consiliului științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, subliniază într-un documentar importanța acestei instituții: „Radio Europa Liberă a avut un rol unic în România, fiind principala sursă de informații în anii ’80, când alte canale de comunicare erau limitate.”

Sub conducerea lui Noël Bernard, redacția a adoptat o poziție critică față de regimul Ceaușescu, iar decesele sale suspecte din anii '80 au fost atribuite unor posibile interferențe ale Securității. Vladimir Georgescu, care a preluat conducerea în 1983, a primit amenințări după anunțarea intenției de a difuza un fragment dintr-o carte revelatoare.

Cum este influențată soarta financiară a Europei Libere

Bugetul anual al USAGM este supus aprobării Congresului SUA, iar într-o anumită măsură prioritățile politice pot influența alocarea fondurilor.

Conducerea agenției este numită de președinte și confirmată de Senat, iar în trecut, administrația a încercat să limiteze autonomia editorială a rețelelor afiliate.

În 2025, fața aceleași administrații, au fost solicitate din nou tăieri de buget pentru posturile internaționale, inclusiv pentru RFE/RL. Această agenție, pe lângă RFE/RL, susține și alte instituții media de renume.

„Am fost șocați să primim un e-mail de la USAGM care anula acordul de finanțare. A fost un moment critic – deoarece acesta era mecanismul prin care bugetul aprobat de Congres se aloca. În ultimii ani, ne-am străduit să economisim fondurile publice”, explică Elena Vijulie Tănase.

În România, bugetul TVR în 2024 a fost de 90 de milioane de euro, iar al Societății Române de Radio a atins 87 de milioane de euro.

În acest context politic instabil, redacții precum Europa Liberă România se confruntă cu teama constantă că orice vot în Congres ar putea închide microfonul. „Vom reuși. Europa Liberă va rămâne Europa Liberă”, concluzionează directoarea secției române.