„Zidul dronelor”: De ce România și Bulgaria au ratat această oportunitate? Șase state de la Marea Baltică colaborează pentru a contracara amenințarea Rusiei

State precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Norvegia au decis să dezvolte un „zid al dronelor” pentru a-și securiza frontierele externe utilizând vehicule aeriene fără pilot. În contrast, România și Bulgaria, unde au aterizat fragmente de drone rusești în urma atacurilor asupra Ucrainei, nu dispun de un plan comun de apărare.

„Zidul dronelor va oferi o protecție permanentă aeriană întregii frontiere externe cu Rusia și Belarus, de la Norvegia la Polonia”, a afirmat Agne Bilotaite, ministrul de interne al Lituaniei.

Aceasta reprezentă o inițiativă importantă a statelor baltice (Estonia, Letonia, Lituania) menită să îmbunătățească capacitățile de apărare regionale, demers care a fost accelerat după ce Rusia a înfățișat un proiect de document referitor la revizuirea frontierelor maritime în Marea Baltică. Deși Rusia a renunțat la acest proiect, amenințarea percepută persistă.

Surse din cadrul Uniunii Europene au comunicat că susțin orice inițiativă din partea statelor membre care sprijină Ucraina. Se preconizează că Serviciul European de Acțiune Externă va coordona aceste eforturi.

Bruxelles-ul a luat act de această inițiativă și ar putea fi deschis să analizeze sau să coordoneze procesul, conform unei surse europene care a dorit să rămână anonimă.

Această sursă sugerează o implementare centralizată a ideilor printr-un bloc de țări, deoarece este considerată „mai eficientă decât coordonarea bilaterală”.

Polonia și statele baltice au adresat o scrisoare președinției rotative a UE, solicitând includerea construcției de bariere fizice și tehnologice în discuțiile lor. Un asemenea proiect ar putea depăși 2,5 miliarde de euro pentru coordonarea celor 700 de kilometri de frontieră comună cu Rusia și Belarus, necesitando astfel sprijin politic și financiar din partea întregului bloc.

Până în prezent, planul nu se extinde la Marea Neagră, unde provocările din partea Rusiei persistă, punând România și Bulgaria în situația de a pierde o nouă oportunitate de întărire a apărării.

„Linia de apărare ar trebui să se întindă de la Marea Baltică la Marea Neagră”

Velizar Shalamanov, fost ministru al Apărării din Bulgaria și expert cu experiență în NATO, afirmă că amenințarea Rusiei are un caracter de lungă durată. El subliniază că, dacă este nevoie de o linie de apărare, aceasta ar trebui să se extindă de la Marea Baltică la Marea Neagră.

„Bulgaria trebuie să urmărească această inițiativă și să-și stabilească așteptările pentru o cooperare mai amplă. Nu ar trebui să ajungem din nou în situația în care atenția se concentrează doar asupra pregătirilor de apărare în regiunea baltică, neglijând Marea Neagră”, a accentuat Shalamanov.

Bulgarii discută despre propria inerție

Shalamanov a subliniat diverse ocazii istorice când, din cauza lipsei de interes și a dificultății în luarea deciziilor, Bulgaria a ratat oportunități importante în desfășurarea avansată în NATO, înlocuirea radarelor, sau investițiile în securitatea Mării Negre.

„Lipsa unei strategii coerente de apărare și a unui plan pentru tehnologiile emergente ne împiedică să profităm de oportunitățile oferite de UE și NATO. Această inițiativă ar trebui integrată în strategia noastră de apărare, care, din păcate, este blocată. Atunci când resursele se mobilizează pentru a participa la inițiative internaționale, trebuie să ne asigurăm că acestea se aliniază cu sistemul nostru de apărare”, a conchis el.

El a remarcat, de asemenea, că colaborarea dintre Bulgaria și România în NATO este întârziată din cauza reacției lente a Bulgariei. Țara traversează o criză politică din cauza incapacității repetate de a forma o majoritate guvernamentală, ceea ce face ca țările divizate să fie mai ușor vizate de Rusia. Deși contracararea amenințărilor rusești rămâne o prioritate pentru statele aflate la granița cu Rusia.

„Panică și neîncredere în instituții”

La sfârșitul lunii mai, mai multe state vecine cu Rusia au convenit să elaboreze un plan pentru construirea unui zid de drone destinat monitorizării frontierelor. De asemenea, se intenționează utilizarea unor sisteme antidronă pentru a preveni atacurile sau interferențele din partea aeronavelor ruse.

„Zidul dronelor” va fi un element fundamental pentru asigurarea rezilienței regionale, a comentat Agne Bilotaite, ministrul de interne al Lituaniei.

„Observăm eforturile continue ale regimurilor rus și belarus de a destabiliza securitatea internă și ordinea publică din țările noastre, generând panică și neîncredere în instituții. Întreaga regiune se confruntă cu amenințări similare, coordonate de Rusia și Belarus, cum ar fi migrația, atacurile cibernetice, dezinformarea și sabotarea infrastructurii critice”, a adăugat ea.

„Zidul dronelor”

Lituania plănuiește deja să îmbunătățească supravegherea granițelor prin utilizarea dronelor. Serviciul Frontierei de Stat a creat o unitate de vehicule aeriene fără pilot și se află în proces de achiziționare de drone și sisteme antidronă suplimentare.

Estonia a anunțat, de asemenea, că este pregătită.

„Dispunem de planuri concrete. Ca fiecare stat membru aflat în proximitatea Federației Ruse, ne consolidăm sistemele de apărare și supraveghere, achiziționând tehnologii superioare”, a comentat Serviciul estonian de poliție și frontieră.

Care este situația în România?

România își fundamentează apărarea antiaeriană pe două componente esențiale: sistemele de detecție și cele de interceptare pentru a neutraliza potențialele amenințări.

În ceea ce privește detecția, forțele armate române dispun de o rețea extinsă de radare, incluzând atât radare fixe cât și mobile, capabile să supravegheze întregul teritoriu național și chiar dincolo de granițe, în Republica Moldova sau Ucraina.

Deși unele radare utilizate au fost fabricate în perioada sovietică, acestea continuă să fie eficiente. Totuși, în ultimele trei decenii, forțele române s-au dotat cu radare moderne, precum AN/FPS-117, TPS-77 și TPS-79.

Din toate, TPS-79 se dovedește a fi unul dintre cele mai performante radare de detecție a dronelor, având capacitatea de a opera în condiții dificile de bruiaj electromagnetic.

Radarul are un câmp de observație de 360 de grade, având o rază de detecție de aproximativ 190 km și este capabil să detecteze ținte până la altitudini de 10.000 de metri.

De la Patriot la Gepard

În ceea ce privește interceptarea, România dispune, în prezent, de două sisteme noi Patriot în configurație modernă, echipate cu rachete PAC-3 și PAC-2 GEMT.

Pe lângă aceste sisteme, România are și rachete Hawk mai vechi, modernizate pentru a funcționa integrat cu radarul Patriot.

Aceste sisteme integrate pot teoretic intercepta orice amenințare aeriană, inclusiv avioane, elicoptere, rachete balistice, rachete de croazieră și drone.

Totuși, deși pot face față amenințărilor, nu este justificat să fie folosite împotriva dronelor mici, de valoare scăzută, precum cele folosite de Rusia în atacurile recente.

Pentru astfel de ținte, sistemele de artilerie antiaeriană Gepard și Oerlikon sunt mai adecvate.

Armata dispune de 43 de blindate Gepard, fiecare echipat cu două tunuri antiaeriene de calibru 35mm, controlate prin radar, având o rată de foc de 550 de lovituri pe minut, capabile să angajeze ținte până la 5,5 km. Aceste blindate s-au dovedit eficiente în Ucraina, atât împotriva dronelor, cât și împotriva rachetelor de croazieră.

Sistemele antiaeriene Oerlikon sunt similare, fiind semi-mobile și capabile de o rapidă instalare în poziție. Acestea includ Oerlikon GDF-003, fiecare cu două tunuri de calibru 35 mm, având performanțe comparabile cu cele ale Gepard.

Aceste sisteme vor fi modernizate, România alocând 325 de milioane de euro de către Rheinmetall, care vor aduce tehnologia la cea mai recentă variantă GDF-009.

Armata mai dispune și de sisteme mai vechi cu rachete sovietice, aproximativ 40 de blindate CA-95 cu rachete 9K31 Strela, și 20 de blindate cu rachete OSA-AKM (SA-8). Totuși, performanțele acestora în atacurile recente au fost mixte.

Pe lângă interceptarea aeriană, România caută acum să achiziționeze sisteme electronice dedicate contra-drone.

Ministerul Apărării Naționale a lansat anul trecut o licitație pentru opt sisteme de apărare C-UAS, estimând costul la aproximativ 60 de milioane de euro, procedura fiind încă în derulare.

Recent, România a efectuat o achiziție semnificativă, cumpărând 54 de lansatoare mobile de rachete antiaeriene de scurtă rază din Coreea de Sud, specific vorbind despre sistemele Chiron (KP-SAM), în valoare de 97 de milioane de euro, deja integrate în forțele române.

În plus, România a demarat un amplu program de achiziții de aproximativ 2 miliarde de euro pentru sisteme de rachete integrate destinate apărării antiaeriene pe rază scurtă.

Bulgaria se bazează pe tehnologie veche

Ministerul Apărării din Bulgaria a menționat că monitorizează disponibilitățile de întărire a apărării flancului estic al NATO.

În prezent, nu există acțiuni concrete pentru includerea României într-o inițiativă comună, iar instabilitatea politică îngreunează luarea deciziilor.

Bulgaria rămâne vulnerabilă în cadrul NATO, continuând să se bazeze pe rachetele antiaeriene sovietice S-300, care nu sunt compatibile cu standardele NATO. Menținerea acestor echipamente a devenit problematică în lumina recentelor tensiuni.

Mai mult, Bulgaria nu are acces la radare 3D moderne, ceea ce amplifică vulnerabilitatea sa.

Armata bulgară a inițiat formarea de noi specialiști, numiți operatori de drone, care vor fi instruiți să opereze diverse tipuri de drone.

Fabricile de stat din Bulgaria, „Terem”, au început producția de drone kamikaze, care, la un cost de 2.000 leva (aproximativ 1.000 euro), vor putea distruge ținte valoroase, precum tancuri, evaluându-se prețul acestora între 10 și 15 milioane de euro.

Shalamanov a subliniat că „lipsa unor strategii pentru apărare și noile tehnologii ne limitează capacitatea de a valorifica oportunitățile oferite de Uniunea Europeană și NATO.”

„Singurele națiuni complet pregătite pentru apărare sunt poate Israelul și cele cu tehnologie avansată, datorită sistemelor sofisticate de detecție și război electronic. Aceste aspecte ar trebui să fie incluse pe agenda noastră de inovare. Apărarea împotriva dronelor este esențială, dar în prezent, utilizarea dronelor ca formă de descurajare reprezintă cea mai viabilă soluție”, a adăugat el.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană care promovează parteneriatele jurnalistice transfrontaliere și este co-finanțat de Comisia Europeană (DG CONNECT). Această colaborare implică publicații prestigioase din întreaga Europă.

Trei organizații media transnaționale de prestigiu coordonează proiectul.