6 ianuarie 2025, Boboteaza: Tradiții și Obiceiuri în România
„Cine se aruncă în apă, în ziua de Bobotează, se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează, șase săptămâni toate apele sunt curate și sfinte”. Această zi specială are o multitudine de semnificații și este înconjurată de nenumărate credințe și superstiții. De asemenea, ce metode există pentru a lupta împotriva spiritelor rele? Ce știm despre obiceiul aruncării crucii în apă pe 6 ianuarie?
Pătrunderea lui Boboteaza fără gerul său caracteristic
În ultimii ani, Boboteaza a suferit unele schimbări notabile: a fost declarată zi liberă legală în martie 2023, în timp ce gerul tradițional nu mai este prezent. Observăm că vremea s-a transformat, fiind înlocuită de ploi și temperaturi mai ridicate. De exemplu, în 2022, Zimnicea a înregistrat +18,9 C, iar în Dobrogea 18 C, depășind recordurile de ianuarie stabilite din 1960. Prognoza pentru 2025 sugerează temperaturi de peste 13 grade Celsius în România.
În București, gerul a fost sever în anii 1980 și 1990, atingând -19 C, însă în ultimii patru ani, maximele au depășit constant 12 grade C, chiar și 15 grade C de două ori.
La Constanța, în ultimul deceniu, au fost înregistrate temperaturi maxime de peste 10 grade în cinci din cei zece ani. În contrast, în anii '80, astfel de temperaturi au fost observate în doar două ocazii.
Zona Miercurea Ciuc a avut, în trecut, temperaturi sub -20 C în anii 1980, 1990, 1993, 2008 și 2011, în timp ce la Întorsura Buzăului s-au înregistrat -31,8 C în 1990. De exemplu, în 2018, temperatura maximă a fost de +11,9 C, cu o minimă de -2 C.
Boboteaza: Colinde, magie și descântece
Pentru români, sărbătoarea Botezului lui Iisus Hristos este cunoscută și sub numele de Teofania sau Dumnezeiasca Arătare, popular numită Boboteaza. În Transilvania, este denumită Ziua Crucii sau „Apă-Botează”, în urma ritualurilor oficiate de preoți.
Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie, include tradiții ce amintesc de sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, printre care colindele, farmecele, descântecele, precum și prorocirile pentru noul an. Mesele pregătite sunt îmbelșugate.
Ion Ghinoiu subliniază că în calendarul popular, Boboteaza este asociată cu obiceiuri similare celor din Crăciun și Anul Nou, unde se colindă și se fac farmece, prorociri și se prepară mâncăruri specifice.
În Moldova, masa din Ajunul Bobotezei este pregătită cu solemnitate, cu grâu fiert, miere, mac, plăcinte cu varză, iahnie de fasole și sarmale, rămânând pâine, apă și sare timp de trei zile după sfințire pentru sufletele morților.
Cele mai multe ritualuri de Bobotează sunt legate de purificare, sfințirea apei și aruncarea crucii în apă.
O tradiție interesantă este cea legată de lupi, considerați stăpâni ai iernii, în contrast cu calul, simbol al verii.
Ion Ghinoiu notează: „La această teribilă ofensivă împotriva spiritelor rele sar în ajutorul oamenilor lupii, singurele vietăți care pot vedea diavolii”.
Boboteaza și Apa Magică
Boboteaza este una dintre cele douăsprezece sărbători creștine semnificative, care aduce aminte de evenimentele de la apa Iordanului, înainte de intrarea lui Iisus în viața publică. De aceea, ziua este denumită și „Arătarea Domnului” și „Epifania”, termen ce provine din greacă.
În Răsărit, Nașterea Domnului era sărbătorită la 6 ianuarie, în aceeași zi cu Botezul.
Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) se împărtășesc multe tradiții comune. Ajunul Bobotezei este o zi de post, asemănător cu cel din ajunul Crăciunului.
În această zi, preoții duc binecuvântarea Sfintei Treimi prin stropirea cu apă sfințită.
Credincioșii consideră că apa sfințită are puteri benefice, deoarece este binecuvântată de Sfântul Duh în ziua în care Mântuitorul a fost botezat. Aceasta nu se strică niciodată și este considerată tămăduitoare.
Narcisa Știucă subliniază că apa de Bobotează este un antidot magic, având proprietăți curative extraordinare.
O altă credință sugerează că apa sfințită își păstrează puterea dacă este consumată rapid după binecuvântare, motiv pentru care oamenii se îngrămădesc să o colecteze.
Se crede că apa sfințită este mai eficientă datorită puterii busuiocului, iar înghețarea îi îmbunătățește calitățile.
La Bobotează, preotul sfințește toate apele, iar bărbații se aruncă în apă pentru a recupera crucea aruncată de preot. Cel care reușește să o scoată are de câștigat tot anul.
Străini care au călătorit în România în secolul XVII au documentat ritualul aruncării crucii.
Se crede că demonii își au adăpostul în ape și că aceștia ies la suprafață în ziua de Bobotează, când preotul aruncă crucea.
Credințe și Superstiții din Timpuri Trecute, Relatate de Artur Gorovei în 1915
- „Pentru a evita frigurile, durerile de cap, piept și stomac, este bine să te speli cu apă din râu în momentul în care steagul este scufundat, căci astfel vei fi sănătos tot anul.”
- „O zi frumoasă de Bobotează va asigura un an îmbelșugat în pâine și pește.”
- „Cine se aruncă în apă, în ziua de Bobotează, se vindecă de orice boală; în plus, toate apele sunt sfinte timp de șase săptămâni.”
- „Dacă va bate crivățul de Bobotează, vor fi recolte bogate.”
- „Nu se recomandă scoaterea gunoiului pe ajunul Bobotezei, deoarece se pierde norocul din casă.”
Boboteaza: Piftie, Grâu Fiert, Colinde și Zgomot
Boboteaza este un moment crucial pentru sfințirea casei și este considerat esențial pentru bunăstarea familiei. Preotul este întâmpinat cu emoție, iar capul familiei însoțește ceremonia cu o lumânare aprinsă.
Preoții lasă mlădițe de busuioc în casele tinerelor necăsătorite, având credința că acestea trebuie să dezvăluie chipul viitorului soț.
Există și o superstiție în unele sate potrivit căreia ultimul om vizitat de preot va muri în acel an; astfel, preoții își schimbă traseele pentru a nu crea neliniște.
În noaptea de Bobotează, cerul se deschide, iar cei care sunt buni la suflet pot cere de la Dumnezeu tot ce își doresc.
Conform lui Gh F Ciaușanu, în Moldova se trăgea cu tunul în ziua de Bobotează.
Astăzi, Boboteaza este însoțită de zgomote mari, ritualuri cu strigăte și focuri de tabără, iar tinerii săreau peste foc în speranța de a avea un an sănătos.
Sursa foto: Dreamstime.com
