Administrația Națională Apele Române infirmă afirmațiile lui Victor Ponta referitoare la inundațiile din mai 2014

Conform unui răspuns al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), modul de gestionare a barajelor Porțile de Fier I și II în timpul inundațiilor din mai 2014 a fost determinat de dispeceratul energetic comun româno-sârb, conform unei convenții ratificate de ambele state. Aceste clarificări vin ca urmare a declarațiilor fostului premier Victor Ponta, care a susținut că a fost el cel care a dat ordinul de deschidere a barajelor pentru a preveni inundarea Belgradului, în detrimentul satelor din România.

• „Mi-au oferit cetățenia sârbească pentru că am contribuit la o situație extraordinară, pe care o voi detalia în viitoarea mea carte de memorii. În timpul inundațiilor din 2014, am dat ordin structurilor românești să deschidă barajul de la Porțile de Fier, astfel încât Belgradul să nu fie afectat. Deși a avut de suferit o suburbie, dacă nu deschideam Porțile de Fier, Belgradul ar fi fost inundat”, a declarat Ponta într-un podcast cu Robert Turcescu. De asemenea, el a menționat că, în ciuda inundațiilor din partea română, a colaborat cu ISU pentru a muta oamenii și a oferi despăgubiri.

Administrația Apelor Române nu confirmă o „inundare deliberată”

În răspunsul solicitat de ANAR, instituția a subliniat că în cazul unor debite mari pe Dunăre, barajul de la Porțile de Fier este deschis pentru a permite fluviului să curgă în mod natural, conform convenției de exploatare semnată între România și Serbia în 1998. ANAR a respins afirmațiile lui Ponta, afirmând că nu există dovezi care să susțină că a avut loc o „inundare deliberată” pentru a preveni inundarea capitalei sârbe.

„Nu avem informații care să ateste existența unei decizii de inundare deliberată a unor zone din România. Măsura de tranzitare a debitelor Dunării prin barajele Porțile de Fier I și II a fost stabilită de Serviciul comun de dispecerat energetic româno-sârb, în conformitate cu Art. 12 din Convenția de exploatare din 1998 (Legea 14/1999), pentru a asigura siguranța sistemului hidroenergetic în condiții de debite excepționale”, se menționează în comunicatul ANAR.

Deschiderea barajului se realizează pentru debite care depășesc 11.500 metri cubi pe secundă, iar în timpul inundațiilor din mai 2014, debitul Dunării a atins până la 12.600 mc/s.

„Nu au fost afectate zone locuite, nu au fost evacuate persoane și nu au fost compromise construcții hidrotehnice pe secțiunea românească a Dunării. S-au inundat aproximativ 9248 hectare de pădure în zone inundabile, 2932 hectare de fânețe și 1877 hectare de teren arabil.”

În ceea ce privește efectul deschiderii barajului asupra Belgradului, ANAR a declarat: „Inundațiile din Belgrad au fost cauzate în principal de râul Sava și de alți afluenți ai Dunării. Barajele de la Porțile de Fier operează în regim de ape mari, tranzitând debitele în modul natural.”

De asemenea, fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, a subliniat că instituția responsabilă pentru deciziile privind deversarea râurilor este Administrația Națională Apele Române (ANAR) și că el nu a fost consultat în legătură cu deversările.

Reglementările de exploatare a Porților de Fier respectă acordurile internaționale

Referitor la întrebarea dacă decizia de deschidere a barajului a fost luată la ordinul lui Victor Ponta, ANAR a reafirmat că deciziile privind exploatarea hidrotehnică sunt adoptate de Serviciul Comun de Dispecerat pentru Energetică, conform prevederilor Convenției de exploatare a Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier, semnată cu Serbia în 1998 și ratificată de ambele țări.

Acest regulament de exploatare respectă toate normele și acordurile internaționale din domeniu.

„În baza datelor de la stațiile hidrometrice din aval (Gruia, Calafat, Bechet) confirmăm că debitele tranzitate au fost sub 12.600 mc/s, demonstrând respectarea stricctă a regulamentelor de exploatare,” a adăugat ANAR.