Ar trebui să includem probioticele în bagajul de vacanță? Explicația unui pediatru: „Nu sunt necesare preventiv pentru copiii sănătoși, dar pot fi utile în vacanțele cu condiții igienice precare!”

Când părinții pleacă în vacanță, îngrijorările legate de problemele digestive pot fi o realitate. Unele cadre medicale și specialiștii din farmacii sugerează utilizarea probioticelor ca măsură de precauție. Este însă această practică benefică? Cine ar trebui să le folosească? Ce metode de administrare pot preveni constipația sau diareea copiilor în timpul călătoriilor? Acesta este un ghid esențial pentru părinți în căutarea unei vacanțe fără neplăceri digestive.

Recent, s-a răspândit ideea că probioticele sunt un element indispensabil în bagajul de vacanță, îndeosebi în prezența copiilor. Teama părinților este conferită de o realitate recunoscută. Se discută despre faptul că alimentele procesate sunt în exces și nu mai conțin toți nutrienții necesari, întrucât sunt cultivate în soluri mai puțin fertile. Totodată, metodele de pasteurizare și sterilizare elimină și microorganismele benefice, ceea ce ne determină să compensăm prin suplimente.

Dr. Raluca Bidiga, medic pediatru, subliniază: „Această situație are atât aspecte pozitive, cât și negative. Studiile arată că flora intestinală se reface rapid după o enterocolită tratată cu antibiotice dacă se administrează probiotice. Însă, fără acestea, flora intestinală recuperată natural este de calitate superioară, deși durează mai mult. Aceasta este partea bună. Totuși, un copil care suferă frecvent de enterocolite poate avea probleme de malnutriție din cauza digestiei deficitare pe durata recuperării. Probioticele pot fi benefice în acest caz. Așadar, dacă un copil a avut o infecție intestinală, nu este obligatoriu să distribui probiotice, dar pentru cei cu antecedente, este preferabil să le primească.”

Probioticele sunt eficiente pentru copii în perioada vacanței?

Probioticele pot fi benefice în cazurile de constipație și diaree, dar nu este recomandată administrarea lor preventivă la copiii sănătoși, care nu au probleme digestive. Totuși, există o excepție: pentru vacanțele în zone cu igienă precară, probioticele pot susține flora intestinală în combaterea bacteriilor dăunătoare.

Medicul oferă un răspuns clar: „Dacă copilul are dificultăți de tranzit intestinal, atunci probioticele sunt utile. Dar pentru cei sănătoși, nu văd motive să le administrez”. Cu alte cuvinte, probioticele pot fi benefice pentru copiii cu probleme digestive recurente, dar nu sunt necesare pentru cei sănătoși. „Consider că mai bine ofer alimente ce conțin probiotice, cum ar fi iaurturi, kefir sau murături, care pot fi adaptate pentru a fi consumate de copii.”

Cum se administrează corect probioticele?

Administrația corectă a probioticelor presupune respectarea unor reguli legate de momentul, dozajul și interacțiunile cu alte medicamente, cum ar fi antibioticele.

Iată recomandările pediatrului pentru administrarea corectă a probioticelor:

• Momentul administrării și legătura cu mesele. Probioticele trebuie luate înainte sau în timpul mesei, odată cu alimentele, pentru a le proteja de acidul gastric care ar putea distruge microorganismele vii.
• Dozaj. Probioticele sunt disponibile sub formă de plicuri sau picături, iar o doză unică pe zi este suficientă.
• Administrare profilactică înainte de vacanță. Dacă se opta pentru o administrare preventivă pentru vacanțe, mai ales pentru copiii cu probleme digestive recurente sau în zone cu igienă precară, se recomandă începerea administrării cu cinci până la șapte zile înainte de plecare și continuarea până la sfârșitul călătoriei.
• Tulpini eficiente. Cele mai cunoscute și studiate tulpini de probiotice sunt Bifidobacterium lactis, Lactobacillus rhamnosus, Lactobacillus reuteri și Bifidobacterium infantis, aceste tulpini fiind frecvent întâlnite în produsele probiotice disponibile pe piață.
• Interacțiunea cu antibioticele. Un singur tip de probiotic, de tip ciupercă (de exemplu, Saccharomyces boulardii), poate fi administrat împreună cu antibioticele; este necesară o pauză de cel puțin două ore între administrarea antibioticului și cea a probioticului. Probioticele tradiționale care conțin bacterii, așa cum au fost menționate mai devreme, nu se administrează simultan cu antibioticele.
• Efectele așteptate. Dacă se administrează preventiv, nu sunt așteptate efecte vizibile, scopul fiind prevenirea diareei sau constipației. În cazul tratării unor probleme existente (constipație sau diaree), efectele ar trebui să devină evidente în termen de trei zile (de exemplu, scaune regulate sau normalizarea frecvenței scaunelor în caz de diaree). Dacă nu se observă îmbunătățiri după două-trei zile, se recomandă o evaluare medicală sau alte măsuri adiționale (ex: aport crescut de fibre și apă în caz de constipație).

Există copii pentru care utilizarea probioticelor este descurajată?

Câteva categorii de copii nu ar trebui să utilizeze probiotice, contraindicațiile fiind legate de starea specifică a fiecărui copil, din cauza naturii organismelor vii.

Copii care necesită precauții înainte de administrarea probioticelor sunt:

• copiii cu deficiențe imunitare;
• copiii care au suferit un transplant;
• copiii care au fost supuși chimioterapiei;
• copiii cu afecțiuni genetice care determină deficiențe imunitare;
• copiii cu catetere venoase centrale;
• nou-născuții prematuri;
• copiii cu boli gastrointestinale severe, inclusiv sindroame genetice rare asociate cu malabsorbție frecventă.

În aceste cazuri, utilizarea probioticelor poate fi dăunătoare, avertizează pediatrul, având în vedere că organismul copilului nu poate reacționa corespunzător. Prin urmare, este esențial să discutați cu medicul gastroenterolog înainte de a decide administrarea probioticelor în cazul copiilor cu astfel de probleme.