Avertisment de la BNR: Chiar dacă veniturile au crescut, numărul debitorilor la bănci continuă să crească. Banca Națională raportează o creștere de 33%

În 2020, pe fondul pandemiei, BNR reporta mai puțin de 160.000 de români cu întârzieri mai mari de 30 de zile la băncile comerciale, plus 20.100 de restanțieri la instituțiile financiare non-bancare. Sumele restante se ridicau la aproximativ 18 miliarde de lei (3,6 miliarde de euro). La sfârșitul lui 2024, numărul debitorilor a crescut la 240.000, păstrându-se aceleași sume restante.

BNR a publicat pe data de 10 ianuarie buletinul lunar, care include date despre întârzierile la plata creditelor. În total, restanțele la bănci și IFN-uri se ridică la 3,6 miliarde de euro, repartizate astfel:

• 1 miliard de euro reprezintă datorii pentru credite în euro.
• 1 miliard de euro sunt datorii rezultate din împrumuturi în lei.
• 0,6 miliarde de euro provine din credite în dolari americani sau în alte valute, conform informațiilor BNR.

Majoritatea restanțelor sunt de câteva luni

Cele mai multe întârzieri sunt reportate din categoria celor cu întârziere mai mare de 90 de zile, care au fost deja transferate către agenții de recuperare a datoriilor.

Restanțele mai mari de 30 de zile, care sunt înregistrate de persoanele fizice, sunt raportate de Biroul de Credit, bazându-se pe datele oferite de instituțiile de credit și financiare nebancare. Suma restantă reflectă valoarea datoriilor restante (principal, dobândă și penalizări) aferente creditelor respective, conform celor transmise de Banca Națională.

„Pandemia a agravat considerabil situația. Mulți dintre cei care au luat credite înainte de pandemie și-au pierdut locul de muncă și au întâmpinat dificultăți în rambursarea acestora,” a explicat un oficial din Banca Națională.

Am discutat cu doi români care se află în situația de „datornici”, aceștia dorind să-și păstreze anonimatul. Unul dintre ei, Andrei Văleanu, deține un mic business și a obținut un împrumut personal pentru a-și înființa o mică firmă de producție. A achiziționat 5 imprimante 3D pentru a produce diverse bunuri, dar pandemia a dus la anularea târgurilor. „Fără târguri, fără clienți, eram complet neputincios, dar creditul trebuia achitat. Din ce bani?”, mărturisește Andrei, care se confruntă cu dificultăți.

„Multe dintre aceste afaceri în dificultate sunt susținute financiar de contribuabili,” a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, la un eveniment organizat de The Economist Impact Events.

Cîrlănaru a subliniat că menținerea acestor afaceri neviabile în funcțiune pe termen lung este nesănătoasă și riscă să afecteze economia din mai multe puncte de vedere.

Adrian Ichimoaie este un alt debitor, dar în circumstanțe complet diferite. A obținut inițial un credit de la o bancă din România, care ulterior și-a schimbat proprietarul și denumirea de cel puțin 3 ori.

Adrian s-a prezentat la o unitate a băncii pentru a afla cum să își achite ratele, însă angajații nu au putut să-i ofere informații. Deși are banii pregătiți, nu știe unde să-i depună. El figurează ca restantier în Biroul de Credit din 2021, dar nu primește niciun răspuns la solicitările sale.

„Gospodăriile se confruntă cu dificultăți în rambursarea creditelor, mai ales datorită creșterii prețurilor alimentelor, utilităților și costului vieții,” au declarat oficialii BNR.

Adrian are 3 copii, dintre care unul se pregătește să înceapă facultatea anul viitor. „Ne concentrăm pe viitorul copilului, fără să ne gândim prea mult la împrumuturile restante. Vrea să studieze în Danemarca, așa că nu putem să-i spunem că nu-l susținem. Acum, pentru noi, prioritatea este viitorul lui, nu datoriile către bănci,” afirmă Ichimoaie.