Ciolacu, referitor la avizul negativ al CSM pentru noul proiect privind pensiile speciale ale magistraților: „Era de așteptat”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, înainte de ședința de guvern, că propunerea legislativă referitoare la pensiile magistraților va fi aprobată de Parlament, în ciuda avizului negativ oferit de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Era de așteptat”, a afirmat Ciolacu, comentând avizul CSM care a menționat anterior că „modificarea legislației generează incertitudine în sistem”. „Ce credeați că va da aviz pozitiv?” a adăugat premierul, asigurând că proiectul va fi votat în Parlament.

Întrebat despre posibilitatea ca, ulterior, legea să fie declarată neconstituțională, Ciolacu a declarat: „Nu cred. Nu este vorba despre supraimpozitare, ci despre vârsta de pensionare”, a subliniat premierul.

Detalii despre proiectul de lege

Inițiat de liderii coaliției de guvernare, proiectul legislativ privind pensiile magistraților stipulează faptul că, „începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, asistenții judiciari de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul juridic specializat, pot să se pensioneze și să beneficieze de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată exclusiv în aceste funcții, alături de condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani.”

Actualmente, procurorii și judecătorii își pot încheia activitatea de pensionare fără restricții de vârstă, cu condiția să aibă o vechime de 25 de ani.

Criticile din partea CSM

CSM a emis marți un comunicat prin care explică motivele pentru care a acordat aviz negativ acestui proiect. În document este invocată Legea 282/2023, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024 și care a modificat condițiile de pensionare pentru magistrați.

CSM susține că introducerea unei noi legi la un an distanță de actul normativ anterior afectează stabilitatea cadrului legal și funcționarea sistemului judiciar, în particular prin impactul asupra resurselor umane din perspectiva cantitativă și calitativă.

În perioada 2021-2023 s-a înregistrat o pensionare masivă a magistraților (aproximativ 1.000 judecători au ieșit la pensie din cei aproximativ 4.000 de funcții, iar aproximativ 560 procurori din cei 2.250), context în care instabilitatea legislativă a fost o problemă majoră.

CSM avertizează că magistrații care îndeplinesc în prezent cerințele pentru pensionare vor părăsi sistemul dacă propunerea legislativă va fi adoptată.

„În prezent, 75,45% dintre judecătorii Instanței supreme sunt eligibili pentru pensionare, iar la curțile de apel acest procent atinge 23,92%. De asemenea, 11,61% dintre judecătorii tribunale și 3,3% dintre cei de la judecătorii îndeplinesc aceste condiții. În privința procurorilor, aproape 17,26% dintre cei care lucrează la PICCJ, DNA și DIICOT pot ieși la pensie, în timp ce la curțile de apel acest procent se ridică la 19,81%, la tribunale la 11,27%, iar la judecătorii la 3,71%”, se arată în comunicatul CSM, care subliniază că procentele vor continua să crească până la sfârșitul anului.

O nouă lege ar încălca principiul securității juridice și ar crea discriminări între generațiile de magistrați, fiecare având regimuri de pensionare diferite, subliniază CSM.

„CSM menționează că reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni de activitate, de la 80% cât este în prezent, contravine flagrant jurisprudenței Curții Constituționale, care a stabilit că legiuitorul trebuie să respecte independența justiției, inclusiv din punctul de vedere al securității financiare a magistraților, garantându-le venituri aproximative celor de care au beneficiat în perioada activității lor”, se adaugă în comunicatul citat.

Guvernul, într-o situație tensională între Bruxelles și CCR

Comisia Europeană a suspendat o plată de 230 de milioane de euro prin PNRR, din cauza neîndeplinirii de către autoritățile române a jalonului 215 în reforma pensiilor speciale.

În martie 2025, premierul Marcel Ciolacu a declarat la o emisiune că Guvernul are mai multe soluții pentru a aborda problema cheltuielilor legate de pensiile speciale.

În motivarea deciziei Curții Constituționale referitoare la impozitarea progresivă a pensiilor speciale, adoptată în decembrie anul trecut, s-a afirmat că actul normativ „generază premisele pentru ca o pensie aflată în plată să fie constant reanalizată și recalculată anual”. Drept urmare, se va aplica un impozit de 10% pentru fiecare sursă de venit impozabil.

• „Curtea a constatat că, în privința metodei de calcul a impozitului, care se bazează pe partea contributivă și partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili (câștigul salarial mediu brut și net), textul legislativ criticat nu detaliază modalitatea de calcul a părții contributive, aspect care contravine articolului 1 alineatul 5 din Constituție”, a menționat CCR pe 19 decembrie 2024.

Documentul subliniază că „raportarea la aceiași indicatori se aplică și în cazul pensiilor cu doar componentă necontributivă, cum ar fi pensiile militare.”

• „Deoarece indicatorii utilizați în formula de calcul nu sunt constanți și se determină anual în urma adoptării legii bugetului asigurărilor sociale, textul de lege contestat creează premisele pentru ca pensia să fie constant supusă unei noi evaluări anuale, pe baza fiecărei modificări a câștigului salarial mediu brut și a câștigului mediu net, ceea ce contravine articolelor 1 alin. 3 și 5, și articolului 15 alin. 2 din Legea fundamentală”, a mai comunicat CCR.