Cum au fost atinse 331 de kilometri pe oră de trenurile din Franța – un moment important în istoria călătoriilor feroviare

Recent, în Franța, s-au desfășurat evenimente pentru a comemora un test din primăvara anului 1955, care a marcat un moment istoric în domeniul transporturilor feroviare. Atunci, două trenuri electrice franceze au reușit să atingă viteza de 331 de kilometri pe oră, depășind cu aproape 100 de km/h recordul anterior. Spre deosebire de trenurile românești, care rar depășeau 100 km/h și care circulau pe căi ferate neelectrificate pe rutele principale, acest test a marcat un salt tehnologic semnificativ.

În anii '80 și '90, Franța a dezvoltat o rețea de 2.600 km de căi ferate care permit trenurilor să atingă viteze de 300 km/h, începutul acestei aventuri având loc în 1955.

Testul din martie 1955 a fost nu doar impresionant, ci și plin de riscuri, având loc pe linii obișnuite unde trenurile cu pasageri nu depășeau 140 km/h. Compania feroviară SNCF a documentat întreaga experiență prin filmări.

Reportajul realizat de SNCF în 1955 include secvențe la minutele 13, 16 și 17, unde trenul poate fi văzut rulând cu viteza record, parcurgând 5 kilometri în fiecare minut.

Publicația Le Monde a relatat despre acest record la o zi după test, înainte ca viteza de 331 km/h să fie confirmată, stabilind astfel un nou „record mondial de viteză pe șine”.

Pasiunea franceză pentru viteză pe căile ferate

Francezii au manifestat o pasiune pentru viteza trenurilor cu mai bine de un secol înainte de apariția TGV-ului, de exemplu, cele mai rapide locomotive atingeau 90 km/h în anul 1850, iar o locomotivă Crampton a atins 144 km/h în 1897.

După finalizarea celui de-al Doilea Război Mondial, Franța s-a angajat într-un proces de industrializare, unul dintre obiective fiind restaurarea căilor ferate afectate de conflict, dar și electrificarea mii de kilometri, având în vedere declinul locomotivele cu aburi.

La nouă ani după terminarea războiului, locomotivele franceze au stabilit un nou record de viteză de 243 km/h, în apropiere de Dijon, utilizând o locomotivă „Alsthom CC 7121”, care tracta trei vagoane obișnuite de călători. Linia nu avea trăsături speciale, iar traversele erau din lemn.

Atunci, cele mai rapide trenuri expres din Franța atingeau viteze de 140 km/h pe anumite porțiuni.

Două locomotive au parcurs 5 km în fiecare minut

Pentru testul din martie 1955, au fost selectate două locomotive: CC 7107 de la Alsthom și BB 9004, ce fusese introdusă în circulație doar cu câteva luni înainte, fabricată de „Matériel de traction électrique”.

Datorită vitezelor extrem de mari, aceste locomotive au suferit modificări la șasiu, roți, motor, pantograf și la alte componente esențiale, fiecare urmând să tracteze trei vagoane, care au fost adesea revizuite inclusiv cu carenaj aerodinamic.

A fost ales un segment de linie de 46 km lungime din departamentul Landes, pe ruta Bordeaux - Dax, pentru a dispune de o porțiune dreaptă suficientă pentru accelerație și frânare, având în vedere că la viteza maximă trenul parcurgea mai mult de 5 km în fiecare minut.

Este important de menționat că un astfel de test prezenta riscuri semnificative, deoarece un deraiere ar fi putut duce la multe victime și la un impact negativ asupra imaginii trenurilor franceze. Pentru a preveni căderile de tensiune, catenara și sistemele de alimentare au fost întărite, incluzând instalarea de substații suplimentare.

Catenara este sistemul de suport pentru firul de contact utilizat în tracțiunea electrică, suspendat de un cablu de susținere prin intermediul unor fire verticale sau înclinate.

Pe parcursul deplasării, pantograful trebuie să urmărească constant firul de contact, adaptându-se la variațiile de înălțime și la mișcările vehiculului, pentru a preveni întreruperile în alimentarea cu energie. La trenurile de mare viteză, catenara este construită din materiale din cupru aliat sau cupru acoperit cu oțel.

Numeroase aparate de măsurare au fost instalate atât în tren, cât și de-a lungul liniilor, iar echipajul avea comunicare radio constantă cu un dispecerat special al SNCF.

Pe 28 martie 1955, locomotiva Alsthom a atins 320 km/h, iar cei care se aflau lângă șine au avut ocazia să observe cel mai rapid tren din istorie, având în vedere că recordul din 1954 era depășit cu aproape 80 km/h.

Pe 29 martie, ambele locomotive au reușit să atingă 331 km/h și au oprit în condiții de siguranță. Deși pantograful locomotivei BB 9004 s-a rupt, iar șinele au suferit deformări, testul a fost un succes răsunător.

Locomotiva a menținut viteza de peste 320 km/h pe o distanță de 13 km, iar vârful de viteză a fost atins între localitățile Facture și Ychoux.

Francezii au acumulat experiențe valoroase, unele dintre aceste lecții reflectându-se în succesul trenurilor TGV, aproape trei decenii mai târziu. De asemenea, este demn de menționat că recordul din 1955 a rezistat timp de 26 de ani, până când, în 1981, un TGV de test a atins viteza de 380 km/h.