De ce o viitoare pandemie ar putea să-și aibă originile în Arctica și impactul Rusiei
Regiunea arctică se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală, iar efectele acestui fenomen sunt încă insuficient înțelese sau cuantificate. Christian Sonne, cercetător la Universitatea din Aarhus, Danemarca, atrage atenția, subliniind riscul unei pandemii zoonotice de origine arctică.
Activitatea din Arctica afectează biodiversitatea, habitatul, poluarea și intensificarea fenomenelor meteorologice, toate acestea având implicații directe sau indirecte asupra omului. Pe măsură ce mediul arctic se degradează, riscurile de declanșare a unei pandemii zoonotice cresc semnificativ.
Topirea ghețurilor favorizează acumularea agenților poluanți periculoși, cunoscuți ca chimicale veșnice, în mediu. Aceste substanțe pot compromite sistemul imunitar al oamenilor și animalelor, sporind astfel vulnerabilitatea la afecțiuni respiratorii.
Speciile invazive, precum anumite tipuri de pești, precum și balenele, introduc și ele aceste substanțe chimice în mediul arctic, transportând totodată și diverse boli, conform lui Christian Sonne.
Agenții patogeni ajung într-un mediu unde speciile nu dispun de apărare imunitară, deoarece nu au fost expuse vreodată la astfel de riscuri. La aceasta se adaugă microorganismele conservate în gheață timp de milenii, la care nici oamenii, nici animalele arctice nu au imunitate.
Predicții pentru viitorul Arctic: prima vară fără gheață în mai puțin de zece ani
Având în vedere trendul de creștere a temperaturilor globale, se estimează că prima vară fără gheață în zona arctică va avea loc în următorul deceniu. Aceasta va intensifica riscurile existente, subliniază cercetătorul danez.
Arctica prezintă un potențial considerabil în domeniile piscicol, energetic și turistic. Totuși, lipsa unui tratat internațional privind exploatarea resurselor din această zonă ar putea genera un aflux uman nedorit, cu efecte negative, conform lui Christian Sonne.
Percepția globală actuală este că Arctica are o activitate microbiană scăzută, comparativ cu regiunile temperate sau tropicale. Această viziune a condus la alocarea insuficientă de resurse pentru investigarea riscurilor asociate unei epidemii zoonotice în această zonă, susține omul de știință.
Canada a pornit un program pentru colectarea de mostre din ape reziduale și surse de poluare, în scopul identificării agenților patogeni care ar putea afecta animalele sau comunitățile umane nordice. Totuși, inițiativele de monitorizare a comunităților de vânători și pescari sunt extrem de limitate.
Rusia și potențialul impact asupra unei pandemii arctice
Christian Sonne propune ca comunitatea internațională să dezvolte urgent un plan pentru monitorizarea poluării din zona arctică și pentru o intervenție rapidă în cazul apariției bolilor în rândul populațiilor locale.
Acest obiectiv este complicat din cauza absenței reprezentanților ruși din Consiliul Arctic, începând din 2022, care a coincis cu invazia Ucrainei. Absența datelor și a informațiilor din partea cercetătorilor ruși complică evaluarea situației actuale.
O veste pozitivă provine din partea Organizației Mondiale a Sănătății, care intenționează să elaboreze un plan de acțiune pentru prevenirea și controlul pandemii globale. Totuși, dacă nu se va pune accent și pe regiunea arctică, riscul ca aceasta să devină epicentrul unei viitoare pandemii va continua să crească.
