De ce s-a transformat Bucureștiul într-o pungă de căldură

În această lună, capitala României a înregistrat cinci zile consecutive cu temperaturi ce au depășit 40 de grade Celsius. Deși ANM a emis cod roșu de caniculă pentru aproape întreaga țară, diferențe notabile de temperatură au fost observate între marile orașe și zonele rurale sau periferice. Această situație, precum și soluții pentru sprijinirea populației, este analizată detaliat.

Pentru a clarifica acest fenomen, denumit „insulă urbană de căldură”, a fost realizată o discuție cu Anca Dumitrache, arhitectă cu studii la Politecnico di Milano.

„Efectul de insulă urbană de căldură se manifestă atunci când odată într-o zonă urbană se înregistrează temperaturi semnificativ mai mari decât în zonele rurale înconjurătoare. Această diferență poate ajunge până la 7 grade pe timpul zilei și 12 grade pe timpul nopții, din cauza acumulării de căldură. În București, fenomenul este cel mai acut în zonele centrale, pe bulevardele aglomerate și în apropierea clădirilor de birouri”, explică Anca Dumitrache.

De ce este mai cald în București?

Unul dintre principalii factori menționați de arhitectă este lipsa spațiilor verzi în mediul urban. Arborii, vegetația urbană și suprafețele de apă contribuie la răcirea aerului prin umbră și eliberarea de vapori de apă. Zonele urbane lipsită de vegetație absorb o cantitate mai mare de căldură, împiedicând astfel răcirea aerului.

Materialele de construcții joacă, de asemenea, un rol crucial în acest proces, deoarece asfaltul, betonul și sticla sunt slab reflectante pentru energia solară și sunt buni conductori de căldură. Aceste materiale absorbe căldura, pe care o eliberează ulterior, în special pe timpul nopții, creând un efect de noapte tropicală, cu temperaturi peste 20 de grade Celsius.

Forma și dispunerea clădirilor contribuie, de asemenea, la intensificarea căldurii. Clădirile înalte și apropiate între ele generează un efect de canion, ceea ce determină acumularea căldurii în zonele restrânse. Aerul cald rămâne la nivelul solului, afectând confortul pietonilor.

Activitatea umană are, de asemenea, un impact notabil asupra creșterii temperaturilor urbane. Folosirea aerului condiționat este esențială în zilele călduroase, dar contribuie și la creșterea temperaturilor. Traficul, în special, este responsabil pentru degajarea unei cantități considerabile de căldură, făcând aerul greu de suportat în zonele aglomerate.

Traficul, principalul factor care influențează temperaturile în București

Anca Dumitrache afirmă că problemele care contribuie la fenomenul insulei urbane de căldură în București sunt similare cu cele din alte mari orașe europene, însă traficul supraaglomerat se distinge ca un factor semnificativ.

„Cred că o problemă mai accentuată în București este traficul, care generează foarte multă căldură, atât din funcționarea motoarelor, cât și prin absorbția și degajarea căldurii de către vehicule”, menționează arhitecta.

Una dintre soluțiile propuse pentru a limita efectele negative ar fi promovarea transportului public.

„Este adevărat că foarte mulți oameni ezită să utilizeze transportul în comun, în special în zilele caniculare, dar ar avea un impact considerabil asupra temperaturilor dacă mai multe persoane ar alege să nu folosească mașina personală. Urbanistic, Bucureștiul ar trebui să implementeze metode de eficientizare a transportului public și să dezvolte mai multe zone verzi și surse de apă”, completează arhitecta.

Există diferențe între cartiere?

Cartierele dormitor construite în perioada comunistă prezintă, de regulă, un confort termic mai bun comparativ cu multe dintre cele noi, datorită vegetației abundente și suprafețelor neasfaltate, precum și distanțelor mai mari dintre blocuri.

„În perioada comunistă, terenurile din jurul blocurilor nu aveau o valoare comercială, astfel că umplerea lor cu vegetație nu era privită ca o risipă”, explică Anca Dumitrache.

„În contrast, cartierele noi au fost construite pe baza unor principii economice diferite, unde fiecare metru pătrat este maximizat pentru profit, astfel că utilizarea spațiilor pentru vegetație este considerată o risipă, având în vedere că aceasta nu aduce un câștig financiar direct. Totuși, beneficiile pentru bunăstarea locatarilor, inclusiv confortul termic sporit datorat vegetației, sunt evidente, dar adesea sunt minimalizate în favoarea parcărilor”, adaugă ea.

Care sunt soluțiile?

În contextul în care se așteaptă o creștere a temperaturilor din cauza schimbărilor climatice, este esențial să identificăm soluții pentru a face orașele mai prietenoase pentru locuitori. Există numeroase opțiuni, conform Anca Dumitrache.

„Vopsirea clădirilor sau a acoperișurilor în alb poate reduce semnificativ absorbția căldurii. De aceea, în Grecia sau Spania, casele din zonele însorite sunt vopsite în alb, deoarece acesta reflectă aproximativ 80% din energia solară și poate duce la scăderea temperaturilor interioare cu 2-3 grade”, explică ea.

O altă soluție, dar mai complexă, este acoperirea clădirilor cu vegetație. „O fațadă acoperită cu iedera va absorbi mult mai puțină căldură, deoarece căldura va fi captată de frunzele plantei înainte de a ajunge la perete”, menționează specialistul.

„Desigur, se pot discuta soluții tehnice mai costisitoare, cum ar fi o izolație mai bună a clădirilor, pentru a reduce necesitatea utilizării aerului condiționat, sau utilizarea de pavaje verzi acolo unde este posibil, pentru a diminua absorbția căldurii. Acoperișurile verzi reprezintă o soluție eficientă, deși mai scumpă și mai greu de implementat”, continuă ea.

Aceste soluții pot fi aplicate atât pentru blocurile vechi din cartierele construite în perioada comunistă, cât și pentru cele recent construite.

„Dacă parcările ar fi relocate în subteran, iar la nivelul solului ar fi create mai multe spații verzi, același lucru ar contribui semnificativ la îmbunătățirea confortului termic în jurul acestor clădiri”, propune Anca Dumitrache.

Ce ar putea învăța Bucureștiul de la alte orașe?

Fiecare oraș are particularitățile sale, astfel că nu există un model universal aplicabil la nivel european sau mondial pentru combaterea insulelor de căldură.

Însă, unele orașe europene ne oferă exemple valoroase. De exemplu, un studiu al agenției Institut Paris Region (IPR) a relevat că în prezent în Paris sunt mai mulți bicicliști decât șoferi – 11% dintre deplasări sunt efectuate cu bicicleta, comparativ cu 4% cu mașina.

De asemenea, în Paris, începând cu 2019, au fost plantați aproximativ 160.000 de copaci pentru a reduce temperatura străzilor lipsite de umbră. Anul acesta, temperatura maximă înregistrată pe o stradă fără umbră a fost de 56 de grade Celsius, de două ori mai mult decât temperatura de 28 de grade Celsius măsurată pe un bulevard umbrit de copaci din aceeași zonă.

Alte orașe, precum Barcelona, Frankfurt sau Bordeaux, au implementat linii de tramvai verzi. Aceste trasee au fost acoperite cu gazon, lăsând la vedere doar șinele, ceea ce aduce numeroase beneficii mediului urban.

„Prezența vegetației și a pământului reduce temperatura pe bulevarde, iar soluțiile de pământ facilitează drenarea apei în urma furtunilor tot mai frecvente, diminuând riscul de inundații. În plus, suprafața moale a pământului absoarbe vibrațiile și zgomotul tramvaielor, îmbunătățind astfel atmosfera pentru pietoni”, afirmă Anca Dumitrache.

Madridul testează stațiile inteligente

Orașe precum Madrid, unde temperaturile se apropie de 40 de grade Celsius, experimentează măsuri pentru a combate căldura extremă.

Având în vedere un număr crescut de persoane care au avut nevoie de asistență medicală din cauza căldurii, compania regională de metrou a inițiat un program pilot pentru instalarea ventilatoarelor enorme pe peroanele care au devenit insuportabile.

Totodată, transportul public de suprafață a fost afectat de valul de căldură, ceea ce a determinat compania mlocală să dezvolte stații de autobuz inteligente.

Deși este o inițiativă experimentală, orașul a instalat două prototipuri care pot reduce temperatura ambientului datorită unui rezervor de apă și a unui modul de răcire prin evaporare. Aceste stații sunt dotate cu panouri fotovoltaice pentru a utiliza energie solară.

Costul fiecărei astfel de stații este de aproximativ 75.000 de euro, de zece ori mai mult decât al unui adăpost obișnuit. Extinderea acestora pe întreaga rețea de autobuze ar reprezenta o investiție semnificativă, având în vedere că EMT Madrid gestionează 5.186 de stații de autobuz care deservesc 247 de milioane de pasageri anual.

Aceste inovații nu sunt noi; de fapt, proiecte similare au fost studiate de mai mulți ani în Sevilla. Școala Superioară de Inginerie de la Universitatea din Sevilla a dezvoltat un proiect numit Life Watercool, cofinanțat din fonduri europene, pentru a crea stații de autobuz capabile să detecteze prezența utilizatorilor și să activeze sistemul de răcire. Proiectul implică îngroparea unor rezervoare de apă în diverse locații ale orașului pentru a colecta apa de ploaie necesară sistemului.

„Zidul verde” care va înconjura Madridul

Pentru a răspunde provocărilor schimbărilor climatice și poluării, Madridul își propune să construiască un „zid verde” în jurul orașului: o pădure urbană extinsă pe 75 de kilometri și cu aproape o jumătate de milion de copaci.

Mariano Fuentes, delegatul pentru dezvoltare urbană din cadrul Primăriei Madrid, accentuează beneficiile acestui proiect, afirmând: „Scopul este de a îmbunătăți calitatea aerului din întregul oraș, de a reduce insula de căldură localizată în interiorul orașului, de a absorbi emisiile generate și de a conecta pădurile existente.”

Acest proiect vizează și recuperarea terenurilor degradate, pentru a absorbi 175.000 de tone de CO2 anual.

Distrugerea spațiilor verzi, o problemă în Lituania

În Lituania, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin mai evidente, cu veri mai calde și fenomene meteorologice extreme mai frecvente, experții subliniază îngrijorările legate de distrugerea spațiilor verzi.

Acestea indică faptul că proiectarea de noi infrastructuri extinde suprafețele sârpe în detrimentul vegetației, iar îndepărtarea arborilor maturi și distrugerea pajiștilor dense amplifică insulele de căldură, afectând calitatea vieții locuitorilor. Astfel, orașele își pierd potențialul verde, exacerband efectele schimbărilor climatice.

Pentru a face față efectelor schimbărilor climatice și pentru a îmbunătăți viața locuitorilor, experții consideră că trebuie să se conserve și să se extindă spațiile verzi și că urbanistii experti ar trebui consultați în proiectele de planificare.

Întrebată ce ar trebui realizat pentru a face orașele lituaniene mai adaptate la provocările climatice, Jekaterina Lavrinec, profesor la Facultatea de Industrii Creative de la Vilnius Tech, subliniază necesitatea evaluării potențialului verde al orașelor.

„Planificați urbanizarea având ca prioritate protejarea, restaurarea și extinderea rețelei de spații verzi, evitați proiectele care extind suprafețele impermeabile și care îndepărtează arborii maturi. Colaborați cu specialiști în peisagistică și climatologie în elaborarea documentelor de planificare.”},{