Discursul liderilor AUR: Atragerea influențelor fasciste și diferențele între George Simion și colegii săi

În România, discuțiile despre fascism și neolegionarism s-au intensificat, iar Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, notează că aproape o treime din reprezentanții Parlamentului sunt asociați cu extrema dreaptă, iar mulți dintre aceștia promovează un discurs fascist deschis.

• Marincea a studiat impactul extremismului online și pe rețelele sociale între 2021 și 2023, înainte ca efectele să devină evidente în politica românească.
• Anul trecut, cercetătoarea a analizat cum se construiește figura lui Călin Georgescu ca potențial prezidențiabil.
• Ea a fost amenințată public de către cei pe care i-a denumit fasciști.

Este esențial să fim precauți cu privire la terminologia folosită în prezent, având în vedere că termenii sunt adesea deturnați sau reinterpretați pentru a susține anumite agende politice.

Astfel, utilizarea termenilor precum „fascism” a fost distorsionată, de exemplu, Putin a încercat să justifice invazia Ucrainei ca o luptă împotriva fascismului.

Cum putem determina ce anume constituie fascismul și cum ne asigurăm că nu abuzăm de acest termen, pentru a nu-l goli de sens? Avem nevoie de o analiză care să revină la claritate.

Caracteristici ale gândirii fasciste

Regimurile și mișcările fasciste au avut specificități locale, cum ar fi Ortodoxismul Mișcării Legionare în România interbelică, dar au împărtășit și trăsături comune.

Acestea includ:

• ultranaționalismul,
• caracterul autoritar cu un lider carismatic în centrul său,
• revoluționarismul,
• anti-comunismul,
• anti-liberalismul și respingerea democrației și pluralismului.

Aceste caracteristici sunt evidențiate, de exemplu, în promisiunea lui Călin Georgescu de a desființa partidele politice dacă ajunge la putere.

Fascismul și excluziunea altora prin „renaștere”

Nu toate aceste elemente sunt întotdeauna prezente pentru a recunoaște fascismul. Cercetătorii au stabilit un set minim de trăsături care trebuie să existe pentru a caracteriza o mișcare ca fiind fascistă. Roger Griffin, un important teoretician al fascismului, definește fascismul drept „ultranaționalism populist palingenetic”.

Aceasta înseamnă că fascismul este o formă radicală de naționalism care exclude și promit o „renaștere națională” ca răspuns la o presupusă decădere a națiunii, adesea prin mijloace radicale.

Examinarea discursului liderilor AUR: Simion, Târziu și Lavric

Am aplicat definiția fascismului discursurilor liderilor și ideologilor AUR, inclusiv George Simion, Claudiu Târziu și Sorin Lavric, pentru a evalua dacă există elemente fasciste.

Analiza detaliată a fost publicată și include metoda de cercetare folosită – o abordare care combină analiza cantitativă și calitativă a limbajului.

Rezultatele arată cum liderii AUR îmbină elemente ale discursului fascist cu cele populiste, creând o opoziție între „noi”, care sunt cetățeni nevinovați, și „ei”, politicieni corupți sau diverse minorități.

Termenul „noi” este definit de liderii AUR prin prisma identității ortodoxe creștine, iar naționalismul este esențial în definiția lor.

Similar cu Donald Trump, ei folosesc adesea noțiunea de „patriotism” pentru a crea diviziuni între susținătorii lor și ceilalți cetățeni.

Crearea duşmanilor fictivi

Acest tip de excluziune este comun atât discursului de extremă dreapta, cât și fascismului, care identifică inamici fictivi care trebuie excluși sau marginalizați.

Adesea, acești inamici sunt minoritățile etnice sau religioase, cum ar fi evreii sau romii, minoritățile sexuale și cei cu convingeri diferite.

Se observă, de asemenea, o analogie între un discurs anti-comunist radical și retorica ultranaționalistă care demonizează grupuri variate.

După alegerile din 2020, liderii AUR au etichetat oponenții politici cu denumiri precum „globaliști” sau „bolșevici”, promovând o retorică anti-naționalistă.

Claudiu Târziu a denunțat de asemenea „stânga globalistă” și ideologiile pe care le consideră distrugătoare.

Ideologiile fasciste creează o atmosferă de frică și identifică inamici externi și interni.

Amestecul de merite și atrocități

Astfel, liderii AUR se poziționează ca fiind în opoziție față de dușmanii „globaliști” și își asumă o retorică eroică bazată pe rezistența anti-comunistă.

Ideologii AUR îndemnă la reabilitarea figurilor celebre din trecut care au avut legături cu Mișcarea Legionară.

Aceste figuri sunt adesea asociate în mod eronat cu membrii rezistenței anti-comuniste pentru a le oferi o legitimitate necritică.

Istoricul Mihai Demetriade a explicat cum neo-legionarii evaluează selectiv istoria, promovând mituri despre martiri legionar.

Utilizarea unui limbaj biologic

Atunci când discută despre grupurile marginalizate, liderii AUR adoptă un limbaj biologic replicând retorica nazistă, asemănând națiunea cu un corp infestat prin excluziuni ideologice.

Călin Georgescu, un apropiat, a utilizat aceleași imagini pentru a justifica acțiunile sale.

Diferențierea ideologică în cadrul AUR

Există totuși diferențe între liderii AUR în ceea ce privește definiția „paraziților”. Pentru George Simion, aceștia sunt mai degrabă reprezentanții clasei politice.

Sorin Lavric exprimă în schimb idei mai anti-evreiești, în timp ce Claudiu Târziu se concentrează pe identitatea LGBT.

Lavric utilizează un discurs organicist, întărind asemănările cu retorica fascistă.

El face paralele între națiune și organism, susținând ideea că declinul apare atunci când conștiința națională se pierde.

Se conturează astfel o imagine a nației amenințate de influențele externe.

Cetățenia etnică – o formulare periculoasă

Într-un context asemănător, Lavric contestă conceptul de națiune civică, reclamând homogeneizarea etnică.

Dând dovadă de ideologii rasiste, el critică ideea de diversitate etnică, susținând o formă de naționalism etnic.

Lavric contesta dreptul constituțional de cetățenie.

Astfel, el încurajează un tip de etno-naționalism care ar putea duce la restricționarea cetățeniei pe baza etniei.

Istoria arată că astfel de politici au dus la excluziuni masive, precum în cazul retragerii cetățeniei evreilor în timpul regimului fascist.

Tendințe similare pot fi observate și la nivel internațional, inclusiv în Uniunea Europeană.

Lupta împotriva corectitudinii politice

Sorin Lavric oferă o analogie biblică, numind AUR ca fiind un „Catehon” care oprește venirea Anticristului.

El afirmă că „Anticristul” reprezintă tot ce consideră a fi influențe dăunătoare.

Asemenea idei sunt reiterate și în discuțiile cu alți ideologi AUR care descriu o viziune maniheistă asupra societății.

Războiul dintre Bine și Rău în viziunea AUR

Târziu discută despre o luptă religioasă, considerând că pacea nu poate fi obținută prin legi, ci prin acțiuni concrete.

Cu toate că afirmă că vorbesc despre pace, retorica folosită este similară unei logici de război.

Acest cult al eroismului reînvie ideologii naționaliste și evocă o imagine a unui război sfânt.

Discuția despre revoluție în retorica liderilor AUR

Radicalismul viziunii politice a ideologilor AUR este evident în respingerea reformismului.

AUR se prezintă ca o revoluție, similar cu conservatorii din Polonia,

Cei trei lideri cultivă un cult al sacrificiului în numele națiunii.

Simion exprimă, de asemenea, un sentiment revoluționar.

Până acum, este clar că discursurile lor conțin elemente definitorii pentru mișcările fasciste.

Mitul renașterii naționale ca temă centrală în discursul AUR

Există un mit al renașterii naționalep după decadența observată, un concept promovat de liderii AUR.

Claudiu Târziu vorbește despre o „mișcare de renaștere care să readucă România pe calea normalității.”

Simion abordează de asemenea o viziune sumbră asupra decesului națiunii, promițând renașterea.

Bonificarea ideologică de tip apocaliptic

Discursul lui Andrei Dîrlău la Congresul AUR reiterează idei de renaștere națională.

Acesta vorbește despre „învierea României” ca rezultat al acțiunii susținătorilor AUR.

Liderii AUR doresc să se poziționeze ca salvatori ai nației.

AUR devine astfel asociat unei misiuni divine de a readuce națiunea pe calea cea bună.

Întreaga retorică sugerează că liderii AUR îmbină caracteristici ale fascismului cu o narațiune naționalistă.

Simion și radicalizarea oportunistă

În 2022, George Simion s-a distanțat temporar de figure controversate, afirmând că AUR nu își dorește rădăcini totalitare.

Cu toate acestea, a revenit la discursuri radicale atunci când a simțit oportunitatea electorală.