Donald Trump a obținut victoria în războiul comercial cu restul lumii, conform unei analize a Financial Times, care califică reacțiile drept "lașitate"

Partenerii comerciali ai Statelor Unite au evitat, în mare parte, să răspundă la măsurile comerciale inițiate de Donald Trump, permițând astfel unui președinte cunoscut pentru predilecția de a "cedează" să strângă aproape 50 de miliarde de dolari din taxe vamale, cu costuri reduse, conform unui articol recent al Financial Times care descrie reacțiile globului ca fiind "lașe".

La patru luni după ce Trump a pornit primul atac comercial, doar China și Canada au avut curajul să reacționeze la implementarea de către Washington a unei taxe vamale generale de 10%, astfel cum au fost stabilite taxe de 50% pentru oțel și aluminiu și de 25% pentru automobilele importate.

Veniturile obținute de SUA din taxe vamale au atins un record, ajungând la 64 de miliarde de dolari în al doilea trimestru al anului, cu 47 de miliarde mai mult comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform informațiilor oferite vineri de către Departamentul Trezoreriei.

Taxele de retorsiune impuse de China pe importurile americane – cele mai semnificative decise de orice țară la nivel global – nu au avut același efect, astfel că veniturile totale obținute de Beijing din taxe vamale au crescut cu doar 1,9% în mai 2025, față de anul anterior.

Combinate cu o reacție modestă din partea Canadei, care nu a publicat datele vamale pentru trimestrul al doilea, taxele impuse asupra exporturilor americane în lume au adus venituri nesemnificative în comparație cu cele obținute de SUA.

Unii parteneri comerciali ai SUA au decis să nu răspundă cu măsuri similare, preferând să discute cu Trump pentru a evita amenințările cu taxe vamale suplimentare.

Uniunea Europeană, cel mai mare bloc comercial global, a planificat taxe de retorsiune, dar a amânat aplicarea lor, condiționându-le de termenul-limită de 1 august stabilit de Trump pentru negocieri.

Impactul taxelor vamale nu este resimțit doar de americani

Pe lângă aceasta, Financial Times menționează studii care indică faptul că povara taxelor vamale instituite de Trump nu este purtata exclusiv de consumatorii din SUA, mărci internaționale încercând să reducă impactul creșterii prețurilor la nivel global pentru a limita efectele asupra pieței americane.

Simon Geale, vicepreședinte executiv la Proxima, o firmă de consultanță în lanțuri de aprovizionare, subliniază că branduri importante cum ar fi Apple, Adidas și Mercedes vor căuta modalități de a compensa scumpirile.

„Mărci globale pot absorbi parțial costurile taxelor prin surse de aprovizionare mai eficiente și optimizări operaționale, însă majoritatea costurilor vor trebui suportate pe alte piețe, deoarece consumatorii din SUA pot tolera o creștere de 5%, dar nu de 20% sau chiar 40%,” a menționat analistul.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că taxele vamale percepute de SUA au atins valori fără precedent din anii 1930, lipsa reacțiilor ferme din partea altor țări a prevenit o spirală de măsuri de retorsiune care ar fi putut afecta negativ comerțul global.

În contrast cu evaluarea critică a jurnaliștilor de la Financial Times, unii economiști susțin că dominanța SUA ca cea mai mare piață de consum globală, împreună cu amenințările lui Trump de a crește taxele împotriva țărilor care ripostează, a determinat decizia multor națiuni de a nu răspunde, ceea ce nu a fost o lașitate, ci un calcul economic rațional.

Analizele realizate de Capital Economics sugerează că un război comercial cu o escaladare ridicată, în care media taxelor reciproce ar fi de 24%, ar duce la o scădere a PIB-ului global de 1,3% în doi ani, comparativ cu doar 0,3% într-un scenariu de bază cu taxe de 10%.

„Spre deosebire de anii 1930, când țările aveau relații comerciale mai echilibrate, astăzi lumea operează într-un sistem complicat, cu SUA în centru,” afirmă Marta Bengoa, profesoară de economie internațională la City University din New York. „Acest lucru face ca reacțiile economice să fie mai puțin dorite pentru majoritatea țărilor, chiar dacă ar fi satisfăcătoare din punct de vedere politic,” a concluzionat ea.

Teamă și prudență în rândul liderilor europeni

Alexander Klein, profesor de istorie economică la Universitatea Sussex, a adăugat că interesele pe termen scurt – reducerea expunerii la taxele vamale americane și minimizarea riscurilor inflaționiste – influențează majoritatea negocierilor cu Trump, ceea ce oferă Casei Albe un avantaj.

„Mi-ar plăcea să cred că liderii învață din lecțiile istorice, dar consider că este o speranță puțin realistă. Probabil că UE, Canada și multe alte guverne se tem de efectele negative asupra lanțurilor de aprovizionare globale și inflație, în cazul unei escaladări,” afirmă Klein. „Trump, în schimb, nu pare să fie preocupat de aceste aspecte, ceea ce îi oferă un avantaj,” a concluzionat acesta.

Cel mai mare partener comercial al SUA, Mexicul, nu a avut o reacție după ce a fost afectat în martie de taxe vamale de 25% pentru exporturile neacoperite de Acordul SUA-Mexic-Canada. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a declarat, încă de la primele întâlniri cu administrația Trump, că preferă o soluție amiabilă.

Absența unei reacții colective prin partea țărilor a permis președintelui american să izoleze și să preseze state individuale. Săptămâna trecută, el a amenințat Brazilia cu o majorare a taxelor vamale de 50%, invocând, în principal, motive politice.

„Trump a demonstrat clar că este dispus să crească și mai mult taxele vamale în cazul oricărei riposte,” afirmă Bengoa de la City University. „Multe țări au învățat din războiul comercial din 2018-2019 că o reacție aduce adesea la o contra-riposte, nu la soluții negociate,” adaugă el.

Relațiile europene sub umbrela militară americană

În privința Uniunii Europene, Financial Times indică faptul că interesele divergente dintre statele membre și temerile mai ample că o confruntare cu Trump ar putea submina securitatea dată de SUA au generat un excess de prudență.

Surse care au discutat cu jurnaliștii sub anonimat afirmă că amenințarea lui Trump din weekend cu creșterea taxelor vamale pentru UE la 30% nu a generat o reacție semnificativă la Bruxelles, în parte datorită intervenției discrete a oficialilor americani de rang înalt, inclusiv a secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, care au recomandat prudenta.

Un oficial al UE implicat în negocieri a subliniat că discuțiile nu se desfășoară în vid, având în vedere că Europa caută continuarea sprijinului american pentru Ucraina. „Aceste aspecte influențează întreaga gamă a relațiilor SUA-UE, inclusiv cele de securitate,” a declarat acesta.

Astfel, spre deosebire de China, care a reacționat la Washington cu acțiuni similare în aprilie, UE a amânat repetat aplicarea măsurilor de retorsiune, dorind să lase o fereastră pentru o posibilă înțelegere cu Trump, înainte de data limită de 1 august.

„Lipsa reacției pe termen scurt poate fi benefică”

Diplomații prevăd că, după 1 august, termenul stabilit de Trump pentru negocieri, este posibil să vedem dacă comunitatea internațională se va uni pentru a-l confrunta pe președintele SUA.

Maros Sefcovic, comisar european pentru comerț, a subliniat recent că o taxă de 30% aplicată exporturilor din UE ar lăsa blocul cu „nimic de pierdut,” având în vedere că comerțul transatlantic ar deveni aproape imposibil. El a adăugat că UE poartă discuții cu parteneri comerciali care au o viziune similară despre posibile măsuri comune.

Creon Butler, director al diviziei de economie globală la Chatham House, evidențiază că, pe termen lung, absența reacției ar putea oferi companiilor din SUA un acces facilititat la lanțurile globale de aprovizionare, în timp ce producătorii europeni și asiatici ar continua să se confrunte cu taxe vamale mari pentru a pătrunde pe piața din SUA.

„Decizia variază între termen scurt și termen lung,” afirmă acesta. „Pe termen scurt, este logic să nu răspunzi, dar pe termen lung, celelalte țări trebuie să decidă cât de departe doresc să meargă pentru a proteja lanțurile globale de aprovizionare externe Statelor Unite,” avertizează economistul.