Dr. Tudor Ciocârlie, cardiolog la Policlinica Banat Regina Maria: "Am pacienți tineri care vin speriați de riscurile infarctului!"
Un regim de viață ideal ar include 8 ore de muncă, 8 ore de relaxare și 8 ore de somn. Cu toate acestea, majoritatea aleg să lucreze mai mult de 8 ore pe zi, adesea în medii stresante, cu alimentație haotică și lipsă de activitate fizică. Astfel de obiceiuri pot conduce la instaurarea bolilor cardiovasculare în viitor. Prevenția rămâne, fără îndoială, o opțiune mai benefică și mai puțin costisitoare.
Medicul primar cardiolog Dr. Tudor Ciocârlie ne explică factorii de risc pentru bolile cardiovasculare și cum ne putem organiza viața modernă pentru a o face mai sănătoasă.
Potrivit estimărilor din 2019 oferite de Societatea Europeană de Cardiologie, aproximativ 113 milioane de oameni din întreaga lume suferă de boli cardiovasculare. În România, statisticile arată că 1 din 4 persoane, adică peste 4 milioane de români, sunt afectate de aceste afecțiuni.
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Uniunea Europeană, dar în România, proporția este chiar mai alarmantă: 1 din 2 oameni decedează din cauza acestor afecțiuni, ceea ce reprezintă 52%, aproape dublu față de media europeană.
Cauzele mortalității prin boli cardiovasculare în România
Dr. Tudor Ciocârlie explică faptul că mortalitatea și îmbolnăvirile sunt rezultatele schimbării în statutul de dezvoltare al României. În națiunile mai puțin dezvoltate, bolile infecțioase predomină, în timp ce în țările dezvoltate, bolile cardiovasculare devin principalele cauze de deces.
Ateroscleroza este o afecțiune importantă legată de bolile cardiovasculare. Aceasta face referire la îngustarea arterelor cauzată de acumularea plăcilor de colesterol, având impact asupra sistemului circulator.
Creșterea incidenței bolilor cardiovasculare este, în mare parte, datorată creșterii longevității, combinate cu un stil de viață nesănătos.
Un stil de viață sănătos ar trebui să imite regimul de viață al strămoșilor noștri vânători-culegători, care corespunde nevoilor biologice ale corpului nostru.
Este esențial să consumăm, așadar, alimente precum fructe, semințe și pește, evitând carnea roșie, care este responsabilă de creșterea riscurilor cardiovasculare.
Recomandările dietetice includ consumul de pește gras de 1-2 ori pe săptămână, o dietă bogată în fibre vegetale (30-50 grame pe zi), fructe (2-3 porții zilnic) și limitarea consumului de carne roșie la maximum 350 de grame pe săptămână.
Nucile sunt o alegere sănătoasă, dar se recomandă să nu fie sărate.
Cantitatea de sare consumată ar trebui să fie de max. 5 grame pe zi, având în vedere că un consum crescut de sare este legat de hipertensiune.
Alcoolul și zahărul sunt alte elemente care trebuie evitate. Deși unele teorii susțin că alcoolul în cantitate moderată ar putea fi benefic, Dr. Ciocârlie subliniază că nu există dovezi solide în acest sens.
Dieta mediteraneană, bogată în vegetale și grăsimi nesaturate, este recomandată ca o opțiune sănătoasă pe termen lung.
Activitatea fizică insuficientă este un alt factor de risc major. Este esențial ca adulții să realizeze între 150-300 de minute de efort moderat sau 75-150 de minute de activitate intensă pe săptămână.
Activitățile de tipul mersului pe jos, grădinăritului sau jocului de tenis la dublu sunt considerate moderat intensive, în timp ce alergarea sau înotul sunt evaluate ca intens.
Fumatul rămâne cel mai sever factor de risc, având responsabilitate pentru aproximativ 50% din decesele evitabile cauzate de bolile cardiovasculare.
Fumatul produce inflamații vasculare și grăbește apariția bolilor cardiovasculare, contribuind la decese premature.
Diabetul zaharat, prin nivelul crescut de glucoză din sânge, are efecte similare, provocând leziuni vasculare.
Un somn de sub 6 ore pe noapte este un alt factor care contribuie la creșterea riscurilor cardiovasculare, subliniind importanta unui stil de viață echilibrat.
Controlul sănătății la cardiolog ar trebui să înceapă de la 40 de ani, acompaniat de monitorizarea tensiunii arteriale și a colesterolului.
Dr. Ciocârlie semnalează că pacienții tineri care ajung la cabinetul său sunt din ce în ce mai conștienți de starea lor de sănătate.
El își exprimă dorința de a dezvolta un centru de prevenție, care să integreze diverse specializări pentru a combate bolile cardiovasculare.
Obținerea de rezultate pozitive la pacienții tineri fără tratament medicamentos demonstrează importanța regimului de viață.
Important este ca eforturile individuale să fie susținute de campanii publice de educație pentru sănătate.
Modelul ideal sănătos include evitarea fumatului, o activitate fizică regulată, alimentație bazată pe vegetale și limitarea consumului de zahăr.
Fiecare individ ar trebui să își personalizeze stilul de viață în funcție de nevoile și responsabilitățile personale.
Un echilibru între viața profesională, familială și regimul de sănătate este esențial pentru o viață îndelungată și sănătoasă.
Articol susținut de Regina Maria.
