Guvernul nu cedează în fața protestelor anunțate de magistrați și păstrează proiectul pensiilor din justiție în varianta inițială.

Guvernul a trimis spre avizare la Consiliul Economic și Social (CES) pachetul 2 de măsuri fiscale, structurat în cinci componente. Proiectul referitor la pensiile magistraților, parte a acestui pachet, a rămas neschimbat față de forma dezbătută public în 14 august, care a atras reacții dure și proteste ale magistraților, inclusiv prin suspendarea activităților.

În cazul aprobării și validării de către Curtea Constituțională, noile prevederi intră în vigoare începând cu 1 octombrie 2025. Până în 2036 se aplică norme tranzitorii care prevăd ca magistrații să acumuleze anual încă 1 an și 6 luni în plus față de vechea limită de pensionare, până la atingerea vârstei de 65 de ani în 2036.

Proiectul de modificare a pensiilor magistraților, înaintat spre avizare CES, include următoarele schimbări:

• - Vârsta de pensionare se aliniază cu standardul public, 65 de ani. - Pentru a ieși la pensie, magistrații vor avea nevoie de 35 de ani vechime; în prezent pragul este de 25 de ani. - Pensiile nu vor depăși 70% din venitul net ultim încasat; în prezent plafonul este de 80% din venitul brut. - Pentru magistrații aflați în funcție, se menține creșterea treptată a vârstei prin adăugarea anuală a 1 an și 6 luni, până în 2036.

Magistrații vor putea în continuare să iasă la pensie anticipat, cu condiția să aibă 35 de ani vechime, însă dacă nu au împlinit 65 de ani se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

În esență, proiectul pensiilor magistraților rămâne nemodificat față de varianta discutată public în 14 august, în ciuda protestelor anunțate de magistrați care critică noile prevederi.

După ce vor primi avizele, inclusiv de la CES și CSM, care sunt consultative, Guvernul va avansa proiectul în ședința de Guvern și își va asuma răspunderea în Parlament. Odată asumată răspunderea, opoziția poate depune moțiune de cenzură în trei zile. Dacă moțiunea nu trece, proiectul se consideră adoptat.

Pachetul 2 de măsuri fiscale va fi împărțit în cinci pachete separate, pentru a evita o posibilă invalidare la Curtea Constituțională. Planul este ca toate cele cinci componente, inclusiv partea referitoare la pensiile magistraților, să primească aprobare în aceeași zi. Informațiile au fost confirmate și de Ionuț Moșteanu într-o declarație la Digi24.

Proiectul a generat proteste în instanțe și parchete; CSM acuză că reformele afectează grav independența justiției.

Proiectul a stârnit reacții dure în sistemul judiciar și a declanșat proteste prin suspendarea activităților în instanțe și parchete.

Pe durata suspendării, magistrații vor judeca doar cauze urgente, atât în drept penal, cât și civil, conform deciziilor Adunărilor Generale ale instanțelor care au anunțat protestele.

În materie penală vor fi judecate măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile pentru emiterea mandatelor de supraveghere.

În materie civilă se vor soluționa măsurile de protecție a minorilor (de exemplu, încuviinarea adopției sau plasament de urgență), măsurile asiguratorii, ordonanțe președiale în situații de risc pentru integritatea minorilor, acordarea sau stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordinele de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor. Unele instanțe, cum ar fi Curtea de Apel Bacău, au anunțat că vor judeca și contestațiile la executare în contencios administrativ.

În parchete, cele mai multe adunări generale au fost convocate pentru miercuri, 27 august. Parchetul Tribunalului București a anunțat de marți decizia privind suspendarea activității.

Pe durata protestului, procurorii vor suspenda activitățile de urmărire penală, cu anumite excepții. De asemenea, este suspendată supravegherea urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, precum și primirea dosarelor în care se formulează propuneri de terminare a urmăririi penale.

Procurorii suspendă, pe durata protestului, activitatea de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, dar și relațiile cu publicul.

Într-un mesaj recent, Consiliul Superior al Magistraturii a reclamat că reforma pensiilor magistraților poate afecta independența justiției, încălcând deciziile obligatorii ale Curții Constituționale, ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și alte standarde internaționale.

CSM subliniază ce contestă: că demersul nu a avut justificare, având în vedere că reforma pensiilor de serviciu a fost deja reglementată prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile nu rezultă din dialog cu autoritatea judiciară, ci reprezintă o poziție agresivă a puterii executive față de puterea judiciară.

Ce reclamă CSM:

• - repetatele afirmații ale reprezentanților partidelor din coaliție, care acuză sistemul judiciar de dificultăți economice pentru a distrage atenția de la cauzele reale; - campania mediatică împotriva justiției menită să submineze încrederea publicului; - promovarea ideii că premierul urmărește să elimine privilegiile magistraților; - ignorarea argumentelor autorităților judiciare și atacuri la adresa statutului magistraților, într-o atmosferă de ură publică; - disprețul manifestat față de magistrați de către politicieni sau mass-media, în contextul responsabilităților lor.

Reacțiile continuă: CSM avertizează asupra riscurilor pentru independența justiției.