Iarna 2024-2025 s-a caracterizat prin anomalii meteorologice, atât în România, cât și în Europa
Sezonul de iarnă încheiat la sfârșitul lunii februarie a adus temperaturi record în Europa, fiind cea de-a doua iarnă cea mai caldă din istoria înregistrărilor meteorologice. România a experimentat o variație de temperaturi, având două luni extrem de călduroase și o lună rece. Evenimentele recente subliniază importanța de a ne reconsidera perspectiva asupra schimbărilor climatice, evidențiind impredictibilitatea tot mai mare a sistemelor climatice în contextul globalizării, conform unei analize realizate de InfoClima.ro.
Temperatura medie în Europa pentru iarna 2024-2025 a fost cu 1,46°C mai ridicată față de perioada de referință.
Aceasta plasează recentul sezon hibernal pe locul al doilea în topul celor mai calde ierni din Europa, fiind egalată cu iarna 2015-2016, diferența fiind de doar 0,01°C. De asemenea, această valoare este ușor superioară anomaliilor înregistrate în iernile 2022-2023 și 2023-2024. O altă observație notabilă este că anumite regiuni europene s-au confruntat cu secetă severă.
În România, după două luni (decembrie și ianuarie) cu temperaturi semnificativ mai ridicate, februarie a marcat un contrast termic notabil, cu valori sub normele obișnuite. Decembrie și ianuarie au fost cu 2,7°C mai calde decât media multianuală, în timp ce februarie a adus temperaturi mai scăzute, inclusiv sub -20°C în sud, în apropierea Dunării.
Aceste extreme termice subliniază complexitatea și impredictibilitatea sistemelor climatice, conform analizei semnate de Bogdan Antonescu, expert în fenomene climatice extreme.
Iarna 2024-2025 s-a confruntat cu un deficit considerabil de precipitații în majoritatea Europei. Anomalii semnificative de lipsă de precipitații au fost observate în regiunile extinse din Europa de Est, incluzând România, și în sud-estul Spaniei.
Există o discrepantă majoră între regiunile afectate de secetă și cele cu precipitații excesive, cu variații de între -25% și +25%.
Această distribuție inegală a umidității solului are efecte directe asupra ecosistemelor și agriculturii din zonele respective.
