Ilie Bolojan a retrimis pentru revizuire legea privind comasarea ministerelor

Ilie Bolojan, președinte interimar, a retransmis miercuri legile care stabilesc reorganizarea Guvernului, inclusiv Ordonanța de Urgență 153/2024, aprobată la sfârșitul anului trecut. Aceasta prevede comasarea Ministerului Muncii cu Ministerul Familiei, precum și integrarea Ministerului Economiei cu Ministerul Cercetării și Digitalizării.

Bolojan argumentează că, din punct de vedere procedural, proiectul a fost clasificat ca lege organică în Camera Deputaților, dar a fost adoptat ca lege ordinară în Senat, potrivit unei declarații a Administrației Prezidențiale.

Conform comunicatului oficial, „în procesul legislativ pentru această lege, Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată și a clasificat proiectul ca fiind de natură organică”, aceasta fiind adoptată tacit, depășind termenul de 30 de zile pentru aprobat.

Totuși, „la a doua Cameră, Comisia pentru administrație publică a Senatului a considerat proiectul drept legi ordinare, care se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.”

Legea a fost aprobată de Senat cu 66 de voturi pentru, 51 împotrivă și 2 abțineri, dintr-un total de 119 senatori prezenți din 134. Aceasta a fost valabilă pentru o lege ordinară, fiind adoptată pe 31 martie.

De asemenea, actul legislativ este considerat a fi din categoria legilor ordinare. Pentru a fi catalogată ca lege organică, era necesar votul majorității calificate, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

Administrația Prezidențială a subliniat că, din punct de vedere al criteriilor materiale, măsurile de reorganizare a Guvernului ar trebui să fie reglementate de legi organice. Astfel, legea retrimisă pentru promulgare era necesar să fie supusă aceleași reguli ca ordonanța și să respecte procedurile constituționale pentru adoptarea legilor organice.

„De asemenea, ordinea camerelor – așa cum a fost urmată de legea supusă reexaminării, și anume Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată și Senatul ca Cameră decizională – justifică caracterul organic al legii”, a explicat Administrația Prezidențială.

Compararea legilor organice și ordinare

Legile organice reglemetază domenii esențiale pentru funcționarea statului și protecția drepturilor cetățenilor. Printre domeniile reglementate se numără:

• Sistemul electoral
• Funcționarea partidelor politice
• Statutul deputaților și senatorilor
• Structura Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare
• Regimul stării de mobilizare, asediu sau urgență
• Infracțiuni, pedepse și regimul executării acestora
• Statutul funcționarilor publici
• Administrația publică locală
• Regimul proprietății și moștenirii
• Învățământul
• Drepturile și libertățile fundamentale (în conformitate cu prevederile constituționale)

Pe de altă parte, legile ordinare vizează toate celelalte domenii care nu sunt rezervate legilor organice sau constituționale, acoperind o gamă variată de aspecte sociale, economice și culturale.

Pentru adoptarea legilor organice, Parlamentul necesită o majoritate calificată, respectiv votul majorității absolute din fiecare Cameră. Aceasta implică votul favorabil din partea a jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Legile ordinare, în contrast, se adoptă cu o majoritate simplă, adică prin votul majorității membrilor prezenți în fiecare Cameră.