Legătura dintre Fecioara Maria și absența nudurilor în artă timp de 1000 de ani – Interviu cu organizatorul expoziției despre sâni de la Art Safari

Legătura dintre Fecioara Maria și absența nudurilor în artă timp de 1000 de ani – Interviu cu organizatorul expoziției despre sâni de la Art Safari
Lucrarea „Saint Dorothea”, de Alexandru Rădvan, 2009, colecție privată

Începând cu 6 septembrie, bucureștenii pot vizita o expoziție unică în cadrul unei noi ediții Art Safari. Aceasta explorează modul în care sânii au fost reprezentați în arta românească, inclusiv pictură, sculptură și instalații. În cadrul expoziției, Cristian Vechiu, organizatorul evenimentului, oferă detalii despre ceea ce poate aștepta publicul.

  • Prima reprezentare artistică a unei femei nud, Venus din Willendorf, datează de 25.000 de ani.
  • Influența creștinismului a dus la o domnie de zece secole a unui ideal feminin asociat cu castitatea și maternitatea, reprezentat prin Fecioara Maria, ceea ce a dus la absența nudurilor din artă.

Noua ediție Art Safari se va desfășura începând cu 6 septembrie la Palatul Dacia-România din București și se va concentra pe celebrarea femeilor. Expoziția „Sâni. O expoziție cum nu s-a mai făcut.” va face parte din acest eveniment.

Expoziția include lucrări de artiști de renume precum Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Iosif Iser și Camil Ressu, dar și creații ale artiștilor contemporani, precum Raluca Ilaria Demetrescu, Olimpiu Bandalac și Paul Baraka, care se concentrează pe modul în care sânii au fost prezentați în arta românească de-a lungul timpului.

Cristian Vechiu, Developer de Expoziție, împărtășește importanța și interesul acestei inițiative culturale în România.

Venus din Willendorf: prima femeie nud din istorie, de acum 25.000 de ani

– Cum a influențat arta de-a lungul timpului percepția oamenilor asupra propriului trup și standardele estetice?

– Cristian Vechiu: Expoziția de la Art Safari caută să analizeze multiplele moduri în care artiștii români au reprezentat această parte a corpului feminin, având în vedere atât artiști consacrați cât și pe cei contemporani.

Expoziția este parte dintr-o inițiativă mai amplă ce investighează așteptările sociale și culturale legate de corpul feminin în context artistic și societal modern, aliniindu-se altor expoziții internaționale precum „Breasts” (Bienala de la Veneția, 2024) și „Darker, Lighter, Puffy, Flat” (Kunsthalle Viena, 2023).

– Puteți oferi un scurt istoric al reprezentărilor sânilor în artă, inclusiv simbolistica lor?

– Subiectul este unul dintre cele mai vechi în istoria artei.

Statueta Venus din Willendorf este una dintre primele reprezentări artistice de acest tip, datând de 25.000 de ani. Aceasta este o mică statuetă din calcar, care înfățișează o femeie nud cu forme voluptoase și fără chip.

Astfel de statuete, denumite generic „Venus”, au fost descoperite în Paleolitic în întreaga Europă, având semnificații legate de adorarea unei divinități femele a fertilității, reflectată prin formele lor rotunde.

Odată cu trecerea timpului și dezvoltarea socială, atât formele de reprezentare, cât și semnificațiile acestora s-au diversificat.

De exemplu, în Antichitate, sânii căpăta o nouă semnificație adesea asociată cu fertilitatea, frumusețea, statutul social, dar și maternitatea, exemplificată prin statuetele zeiței Isis cu fiul său, Horus.

În arta mesoamericană, sânii erau frecvent legați de sexualitate și fertilitate, fiind reprezentate femei cu sâni mari, mereu vizibili.

După răspândirea creștinismului, reprezentarea femeilor în artă a fost limitată la ipostaze de castitate, modelul feminin devenind Fecioara Maria.

Aceasta a fost o perioadă lungă (aproximativ zece secole) în care arta religioasă creștină a influențat modul de reprezentare a femeilor, promovând ideea de maternitate într-o formă mai rezervată.

În Renaștere, conceptul de nud a fost reintegrat în artă datorită redescoperirii culturii greco-romane, existând o competiție între modelul marian și cel al zeiței Afrodita. În plus, multe dintre femeile din operele de artă sunt inspirate de figuri reale, ceea ce conduce la o abordare mai puțin religioasă.

După secolul al XVII-lea, sânii au fost adesea reprezentați într-un mod provocator, evocând sexualitatea și dorința.

Între secolele XVIII-XIX, sânii sunt adesea asociați cu erotismul, inclusiv în lucrările orientaliștilor ce înfățișează femei în haremuri sau bordeluri.

Femeia din aceste lucrări devine un fetiș, dar la fel există și o abordare intimă și mai puțin idealizată, cum ar fi în arta lui Eugène Delacroix, unde figura feminină dezgolită simbolizează emanciparea.

Expresionismul austriac de la începutul secolului XX aduce o explorare a sexualității și subconștientului, însoțită de dezvoltarea psihanalizei.

Din a doua jumătate a secolului XX până astăzi, reprezentările sânilor au devenit foarte diverse, adesea provocând normele sociale și criticând idealizarea corporeală.

Revoluția sexuală din anii 1960 a influențat arta, precum în cazul lui Tom Wesselman, care a abordat sânii dintr-o perspectivă liberă. Arta feministă a reformulat complet modul de reprezentare a sânilor, abordând teme ca suprasexualizarea și conștientizarea sănătății.

Sânii: de la estetică la cenzură

– Poate oferiți exemple de lucrări ce vor fi incluse în expoziție și importanța lor?

– Vizitatorii se vor putea bucura de lucrări ale artiștilor precum Nicolae Tonitza, Theodor Pallady și Iosif Iser, dar și de creații contemporane semnate de Raluca Ilaria Demetrescu, Olimpiu Bandalac și Alexandru Rădvan.

– De ce ați ales să includeți doar lucrări ale artiștilor români?

– Expoziția se concentrează exclusiv pe artiști români pentru a înfățișa modul în care sânii au fost reprezentați în arta autohtonă. Această temă merită o examinare locală ce depășește simpla idee de nud, subliniind diversele posibile interprete asupra corpului.

„Artistele nu idealizează sânii”

– Este expoziția diversificată, incluzând perspective feminine, masculine, non-binare sau transgender?

– Concentrarea este pe reprezentarea sânilor feminini, dar lucrările contemporane abordează aceste teme din perspective critice. Compartimentul dedicat „cenzurii” va evidenția o privire diferită asupra reprezentării sânilor față de formele artistice din prima jumătate a secolului XX.

– Cum sunt reprezentați sânii de artiste? Există o diferență față de interpretările masculine?

– Există diferențe semnificative între modul în care artistele își reprezintă corpurile și cum o fac artiștii bărbați. Artistele oferă o viziune introspectivă, mai puțin influențată de dorința sau normele estetice impuse.

– Cum se dezvoltă interpretarea sânilor în expunere? Este o trecere de la tradiție la modernitate sau de la stigmatizare la celebrare?

– Cele patru capitole ale expoziției prezintă perspective variate asupra subiectului, incluzând lucrări academiste, moderniste sau critice, cu tematici ce variază de la maternitate la provocări contemporane.

– Lucrările din expoziție critică modul în care sânii sunt adesea sexualizați în societate? Care este mesajul transmis?

– Ultimul capitol, dedicat „cenzurii”, abordează hipersexualizarea sânilor și trivializarea corpului feminin. Lucrările de maternitate oferă o viziune diferită asupra acestui subiect.

Reprezentările nu mai sunt legate exclusiv de ideea de hrană și viață, ci includ teme mai complexe, inclusiv stări emoționale cu care se confruntă mamele.

– Expoziția atinge teme precum sexualizarea, cancerul de sân, alăptarea sau intervențiile estetice?

– Da, aceste subiecte sunt explorate în expoziție. Există o abordare critică asupra sexualizării care duce la obiectificare, dar și o reflexie asupra acceptării și conștientizării corpului.

„Expoziția va genera discuții asupra subiectelor contemporane”

– Sânii sunt reprezentați într-un mod care evocă intimitate sau vulnerabilitate? Care va fi reacția publicului la aceste lucrări?

– Expoziția conține lucrări care sugerează intimitatea, iar prezentarea acestora nu va fi considerată intruzivă. Vulnerabilitatea este un motiv central, mai ales în proiectele realizate de artiste.

– Poate expoziția schimba perspectiva asupra sânilor și cum contribuie ea la dezbaterile privind corpul și identitatea?

– Studiile recente din România reflectă o abundență de discuții despre percepția trupului. Această expoziție poate stimula astfel de dezbateri, având rolul de a problematiza subiecte sensibile și frecvent ignorate.

De asemenea, vizitatorii vor învăța să contextualizeze mai bine reprezentările sânilor în arta românească, plecând acasă cu teme de reflecție.

– Cum explorează expoziția modul în care sânii și corpul feminin sunt reglementate de norme sociale și legale?

– Expoziția va prezenta lucrări ce reflectă normele de frumusețe ale diferitelor epoci. Este fascinant să observăm cum perspectivele asupra sânilor s-au schimbat de-a lungul istoriei, iar în prezent, artiștii contemporani challenger normele ce nu mai reflectă realitatea actuală.

Recomandari
Show Cookie Preferences