Momentul în care Executivul își asumă responsabilitatea pentru majorările fiscale și suspendarea pensiilor și salariilor.

Executivul își asumă responsabilitatea în fața Parlamentului pentru un set de măsuri fiscale, printre care se numără majorarea TVA-ului de la 19% la 21%, alături de suspendarea pensiilor și salariilor în sectorul public pentru anul 2026. Ședința Parlamentului va debuta luni, la ora 15.30, iar până atunci, Executivul ar putea adopta unele amendamente propuse de către parlamentari. Opoziția are opțiunea de a bloca aceste măsuri printr-o moțiune de cenzură. Care sunt însă șansele ca aceasta să fie adoptată?

Miniștrii, reuniți în ședința de Guvern, au aprobat vineri proiectul de lege prin care se va asuma răspunderea în fața Parlamentului.

Adoptarea rapidă a procedurii este justificată de programul ședinței EcoFin de marți, 8 iulie, la Bruxelles, unde Alexandru Nazare trebuie să prezinte pachetul de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar al României.

Măsurile incluse în acest proiect vor consista în:

• reașezarea TVA-ului pe două niveluri, cu o cotă generală de 21% și o cotă redusă de 11% (pentru medicamente, alimente, HoReCa)
• creșterea impozitelor pe dividende de la 10% la 16%
• majorarea accizelor pentru alcool, tutun și combustibili cu 10%
• suspendarea majorării pensiilor și salariilor în sectorul public în 2026
• pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate
• impozitare a profiturilor băncilor

Implementarea acestor măsuri de austeritate a fost considerată necesară pentru ca „finanțarea serviciilor publice destinate cetățenilor să fie sustenabilă din fonduri publice”, conform autorilor proiectului.

Conform estimărilor acestora, veniturile din acest an ar putea crește cu aproximativ 9,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ar putea scădea cu 1,2 miliarde.

Detalii despre procedura parlamentară

Asumarea responsabilității de către Executiv este o procedură ce permite adoptarea rapidă a unui proiect de lege, fără a necesita dezbatere sau vot în Parlament.

În termen de 3 zile de la asumarea responsabilității, opoziția poate depune o moțiune de cenzură. Dacă aceasta este aprobată, Executivul va fi demis și proiectul va fi considerat respins.

Dacă moțiunea este respinsă, proiectul de lege este declarat acceptat. Totuși, legea poate fi contestată la Curtea Constituțională înainte de promulgare. De asemenea, președintele are dreptul de a solicita reexaminarea legii.

„Dacă Președintele României solicită reexaminarea legii, discuția va avea loc în ședința comună a ambelor Camere”, conform Constituției. După parcurgerea acestor etape, legea este promulgată și devine operațională.

Opoziția, care include acum AUR, POT și S.O.S România, a inițiat o moțiune de cenzură împotriva Executivului Ciolacu în sesiunea parlamentară încheiată pe 1 iulie. De obicei, o singură moțiune poate fi depusă pe sesiune, însă există excepții, în special atunci când Guvernul își asumă răspunderea.

„Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii semnatari nu pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune, cu excepția cazului în care Executivul își asumă răspunderea”, stipulează Constituția.

Calcul pentru o posibilă moțiune de cenzură

Dacă opoziția decide să depună o moțiune de cenzură pentru a demite guvernul Bolojan și, implicit, a respinge pachetul de măsuri fiscale, va fi necesar să obțină 233 de voturi din 465, adică jumătate plus unu.

Totuși, aritmetica parlamentară sugerează că șansele unei moțiuni de cenzură sunt reduse, deoarece coaliția de guvernare dispune de o majoritate confortabilă, după cum urmează:

• PSD – 131 parlamentari (93 deputați și 38 senatori);
• PNL – 72 parlamentari (50 deputați și 22 senatori);
• USR – 59 parlamentari (40 deputați și 19 senatori);
• UDMR – 32 parlamentari (22 deputați și 10 senatori)

Astfel, cele patru formațiuni dispun de o majoritate de 294 de parlamentari, la care se adaugă 17 deputați din grupul minorităților naționale, care susțin Executivul.

În contrast, cele trei partide de opoziție dispun de un număr semnificativ mai mic de voturi:

• AUR – 89 parlamentari (61 deputați și 28 senatori);
• SOS România – 26 parlamentari (17 deputați și 9 senatori);
• POT – 19 parlamentari (14 deputați și 5 senatori)

Statisticile oficiale indică faptul că opoziția ar aduna doar 134 de voturi, iar claritatea acestui număr este contestabilă. De exemplu, printre senatorii SOS România se numără și Nadia Cosmina Cerva, Silviu Dorin Petrea și Clement Sava, care au fost excluși din partid, dar procedura de dezafiliere nu a fost finalizată până la sfârșitul sesiunii ordinare încheiate pe 30 iunie. În prezent nu există indicii cu privire la modul în care aceștia ar vota în eventualitatea unei moțiuni de cenzură.

Mai există și alți trei senatori neafiliați în Parlament. La Camera Deputaților, 15 persoane nu sunt afiliate vreunui grup parlamentar, ceea ce înseamnă că există 18 voturi despre care se poate specula. Majoritatea acestor voturi provin din cele trei partide de opoziție, dar nu se știe dacă vor susține o eventuală moțiune de cenzură. Chiar și în cazul în care aceștia decid să o susțină, votul lor nu va influența rezultatul, atâta vreme cât partidele de guvernare își mobilizează membrii și aceștia respectă instrucțiunile de partid.