Ursula von der Leyen, sub observație înainte de votul de neîncredere. O posibilă clarificare în contextul moțiunii de cenzură inițiate de Gheorghe Piperea

Cu doar trei zile înainte de un vot de neîncredere fără riscuri pentru Comisia Europeană, Ursula von der Leyen va răspunde luni seara întrebărilor europarlamentarilor care critică centralizarea excesivă și lipsa de transparență a executivului, conform AFP.

Fără surprize. Moțiunea de cenzură lansată de o facțiune a extremei drepte are puține șanse de a răsturna lidera germană în cadrul votului programat pentru joi la prânz. Totuși, la un an după alegerile europene, dezbaterea va oferi o oportunitate oponenților Ursulei von der Leyen să se organizeze în hemiciclul de la Strasbourg, menționează News.ro.

De asemenea, ar putea facilita reglarea unor conturi în cadrul majorității „pro-europene”, unde social-democrații și centriștii critică frecvent puterea absolută a dreptei și conducerea din ce în ce mai autoritară a președintei Comisiei.

Așteptată în hemiciclul, lidera va avea ocazia de a răspunde criticilor.

Moțiunea de cenzură a fost inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, care contestă lipsa de transparență a șefei Comisiei în scandalul denumit „Pfizergate”, punctează France Presse.

Ursula von der Leyen nu a făcut publice niciodată mesajele SMS schimbate cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în perioada pandemiei de Covid-19, când Uniunea Europeană negocia cu laboratorul american achiziția vaccinurilor.

Acest subiect a generat plângeri adresate Comisiei de diverse asociații și personalități care contestă vaccinurile, precum și din partea New York Times, care nu a reușit să obțină mesajele respective.

Acuzatii de influență externă

Gheorghe Piperea acuză, de asemenea, Comisia Europeană de „încercare de manipulare” în cadrul alegerilor prezidențiale din România, câștigate în luna mai de pro-europeanul Nicușor Dan.

Naționalistul Călin Georgescu a condus un scrutin anterior, în noiembrie, dar alegerile au fost invalidate de Curtea Constituțională din România din cauza unor nereguli și suspiciuni de influență din partea Rusiei.

Între timp, Comisia Europeană a adoptat o poziție mai fermă față de rețeaua socială TikTok, care este suspectată de neîndeplinirea obligațiilor și de potențiale manipulări din partea Rusiei, conform AFP.

Deși Gheorghe Piperea ar trebui să aibă sprijinul unei părți din extrema dreaptă, inclusiv al francezului Jordan Bardella, inițiativa sa de a răsturna echipa von der Leyen pare sortită eșecului.

Grupul politic ECR, din care face parte deputatul român, s-a distanțat deja. Acesta include europarlamentari italieni din partidul Giorgiei Meloni, care adoptă o atitudine mai conciliantă față de von der Leyen.

În schimb, PPE, principalul grup din Parlament, se află alături de președinta Comisiei, care provine din rândurile sale.

Liderul grupului, germanul Manfred Weber, a criticat „marionetele lui Putin din Parlamentul European” care „încearcă să submineze unitatea Europei și să detroneze Comisia în această perioadă de turbulențe mondiale și criză economică”.

„Este o rușine pentru cetățenii europeni”, a afirmat el.

Un „moment de clarificare politică”

Fără a vota împotriva moțiunii de cenzură, aliații social-democrați și centriști ar putea solicita garanții din partea lui von der Leyen.

Într-o Europă tot mai marcată de drepte, majoritatea „pro-europeană” a fost pusă la încercare în cursul anului. Stânga și centriștii au reproșat adesea PPE ambiguitatea sa față de extrema dreaptă, mai ales în raport cu legalitățile de mediu.

Pentru șefa grupului de centru, franceza Valérie Hayer, care „evident nu va vota” pentru cenzură, această dezbatere poate reprezenta un „moment de clarificare politică reală”: „vom solicita PPE să precizeze cu cine dorește să colaboreze”.

O altă nemulțumire se referă la gestionarea din ce în ce mai centralizată a Ursulei von der Leyen în cadrul unei Comisii pe care o conduce cu fermitate în acest al doilea mandat.

Președinta executivului „conduce totul”, a declarat Valérie Hayer recent pentru AFP. Iar un incident recent a stârnit indignarea acestei susținătoare a lui Macron.

Fără avertisment, Comisia a amenințat cu retragerea unei legi împotriva greenwashing-ului întreprinderilor, care era deja în curs de negociere în Parlamentul European.

Această ieșire a fost percepută ca o insultă de către eurodeputați, mulți dintre aceștia denunțând o punere sub semnul întrebării a prerogativelor lor.

Niciodată o Comisie nu a fost supusă cenzurii la Strasbourg, în ciuda unui incident special din martie 1999. În acea perioadă, colegiul condus de luxemburghezul Jacques Santer a demisionat înainte de un vot pierdut din start, în urma unui raport devastator referitor la „responsabilitatea sa gravă” în cazuri de fraudă.