Avertismentul unei bănci importante din România înainte de aprobarea pachetului de majorări fiscale al Guvernului Bolojan: Scenariul este tot mai plauzibil pe termen scurt

Potrivit ING Bank România, măsurile fiscale propuse pentru diminuarea deficitului bugetar și creșterea facturilor la energie vor determina o rată a inflației de aproximativ 8%. Având în vedere scăderea consumului și o creștere economică deja lentă, posibilitatea unei stagnări în acest an devine din ce în ce mai plauzibilă. De asemenea, o recesiune ușoară sau o contracție a economiei pe parcursul anului trebuie considerate.

Plenul comun al Camerei Deputaţilor și Senatului se va reuni luni, la ora 15.00, pentru a se asuma răspunderea Guvernului în legătură cu primul pachet de măsuri fiscale destinate reducerii deficitului. Printre măsurile principale ale acestui pachet se numără creșterea TVA la 21%, menținerea unei cote reduse de 11%, precum și taxe mai mari pentru asigurările de sănătate, unde milioane de români coasigurați vor fi nevoiți să plătească 2.430 de lei anual pentru a rămâne asigurați. De asemenea, impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%, iar accizele și taxele pentru bănci vor crește.

„Pe termen scurt, presiunile inflaționiste vor crește din cauza facturilor mai mari la energie începând din iulie, amplificate de majorările TVA-ului și accizelor din luna august”, a declarat Ştefan Posea, economist la ING Bank România.

Banca estimează că inflația va crește de la 5,5% în mai la un interval de 7,5-8% în lunile următoare, urmând să se stabilizeze la 7,5% la finalul anului. De asemenea, Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru acest an de la 3,8% la 4,6%, ceea ce sugerează că va fi necesară o nouă ajustare în urma majorării impozitelor.

„Aceste majorări de impozite nu sunt în favoarea consumului privat”, a subliniat economistul ING. Încrederea consumatorilor a scăzut comparativ cu începutul anului, iar se așteaptă o creștere a ratei șomajului, în timp ce înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor va intensifica tendințele de economisire.

Se consideră că scăderile de cheltuieli ale statului, anunțate pentru luna iulie, vor contribui la diminuarea cererii.

Prognoza de creștere economică a ING de 0,8% pentru acest an este perciută a fi prea optimistă.

Creșterea PIB ar putea fi mai aproape de zero – dacă economia va stagnă în termeni trimestriali pe parcursul restului anului, se preconizează o creștere de doar 0,3% în 2025. Totuși, riscurile sunt și mai complexe. „Având în vedere trendul actual, nu se poate exclude complet posibilitatea unei recesiuni ușoare sau a unei contracții economice pe întregul an. Aceste tendințe vor amplifica grijile legate de evoluțiile economice, iar reacțiile politice nu ar trebui excluse din analiza situației viitoare,” concluzionează Posea.